Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), apreciază că piața asigurărilor, piața de capital și piața pensiilor private, aflate sub supravegherea Autorității, au funcționat pe baza unor mecanisme interne de adaptare, ceea ce demonstrează o maturizare structurală dincolo de ciclurile conjuncturale.
Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a scris, pentru studiifinanciare.ro.
Cum au rezistat piețele financiare non-bancare din România într-un an al ajustărilor fiscale și al presiunilor macroeconomice
În România, anul 2025 a fost caracterizat de o tensiune structurală între necesitatea ajustării bugetare și menținerea funcționării fluide a economiei reale. Deși principalele măsuri fiscale au fost concentrate în ultimul trimestru al anului, dezbaterea publică și semnalele privind corecția deficitului au influențat anticipațiile agenților economici pe parcursul întregului an. Aceste evoluții s-au suprapus peste un context internațional marcat de incertitudini geopolitice și financiare, în special dinspre economia SUA și piețele globale de capital, conturând un climat economic cu costuri de finanțare în crestere și un cadru fiscal perceput ca instabil, cu impact mai ales asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
Cu toate acestea, evoluțiile celor trei piețe supravegheate de ASF, pensiile private, asigurările și piața de capital, au fost pozitive în ansamblu indicând o capacitate de adaptare și funcționare solidă într-un context economic și fiscal complex.
Piața de capital, performanță și maturizare
Piața de capital s-a impus drept unul dintre vectorii pozitivi al peisajului financiar non-bancar. Performanța indicilor a reiterat creșterea atractivității Bursei de Valori București, cu BET în urcare cu +27,61% la 30 septembrie 2025 față de finalul lui 2024 și BET-TR ajungând la aproximativ +34,32%, semnalând un apetit susținut pentru expunerea pe acțiuni și randamente totale. Lichiditatea a crescut ca valoare, cu 31,23 miliarde lei tranzacționați pe Piața Reglementată și SMT în primele nouă luni, cu 22,57% peste perioada similară a anului trecut.
Structura tranzacțiilor indică o orientare vizibilă spre titlurile de stat și obligațiunile non-guvernamentale. Din perspectiva riscului, trimestrul III 2025 a adus o normalizare clară, cu reducerea tensiunilor sistemice și coborârea contagiunii spre niveluri mai joase în lunile de vară, într-un climat definit explicit prin corelații mai scăzute și riscuri sistemice reduse. Acest mix susține ipoteza unui regim de volatilitate mai stabil pentru trimestrul IV, în absența unor șocuri externe.
Pe piața primară, continuitatea a fost elementul-cheie, cu oferte publice de cumpărare de aproximativ 866 milioane lei și emisiuni de obligațiuni admise la tranzacționare în valoare de circa 931,87 milioane euro. Diversificarea instrumentelor s-a adâncit prin noi emitenți, produse structurate și finanțare sustenabilă, inclusiv o emisiune de obligațiuni sustenabile de 1,5 miliarde lei și una de obligațiuni verzi de 500 milioane euro listată și internațional.
Extinderea bazei de investitori a confirmat maturizarea pieței. Numărul de conturi a crescut cu 27% față de finalul lui 2024, de la 226.000 la aproape 300.000 la începutul lui 2026.
Asigurările, între creștere, prudență și rolul intermediarilor
Piața asigurărilor a continuat să înregistreze dinamici pozitive în 2025, volumul total al subscrierilor atingând aproximativ 18,7 miliarde lei în primele nouă luni, în creștere cu 11%. Evoluția a fost susținută în principal de societățile autorizate și supravegheate de ASF, în timp ce sucursalele au consemnat un avans moderat de 3%. Segmentul RCA a rămas dominant, cu prime subscrise de circa 7,6 miliarde lei, în creștere tot cu 11% față de 2024.
Indicatorii de solvabilitate s-au menținut confortabil peste cerințele minime, cu o rată de acoperire a cerinței de capital de solvabilitate de 165% și a cerinței minime de capital de 390%, relativ stabile față de anul anterior. În același timp, s-a observat o ușoară scădere a lichidității, determinată de creșterea mai rapidă a obligațiilor pe termen scurt comparativ cu activele lichide. Rezervele tehnice au atins 25,1 miliarde lei la finalul trimestrului III 2025, în creștere anuală de 17%, confirmând rolul lor de pilon al stabilității financiare.
Plățile de indemnizații au crescut cu 16%, până la 8,9 miliarde lei, iar portofoliile investiționale au rămas orientate preponderent către instrumente cu venit fix, în special obligațiuni guvernamentale, care reprezentau 63,5% din total.
Rolul intermediarilor a rămas esențial în distribuția produselor de asigurare. Valoarea primelor distribuite de companiile de brokeraj pentru asigurătorii autorizați de ASF și pentru sucursalele active pe piața românească s-a situat la 12,6 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2025, în creștere cu aproximativ 9% față de aceeași perioadă din 2024. În primele nouă luni ale anului, brokerii au intermediat circa 67% din volumul total al primelor brute subscrise, gradul de intermediere fiind de 81% pentru asigurările generale și de 13% pentru asigurările de viață, ceea ce evidențiază dependența ridicată a segmentului de asigurări generale de canalele de distribuție indirecte.
Pensii private. Consolidare, într-un context volatil
Sistemul de pensii private a oferit una dintre cele mai clare imagini de stabilitate pe termen lung. La finalul lunii septembrie 2025, activele totale ale Pilonului II și III au ajuns la 190,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de aceeași perioadă din 2024 și reprezentând 10,3% din PIB. Numărul participanților a urcat la 9,36 milioane, cu o extindere vizibilă atât în Pilonul II, cât și în Pilonul III.
Fluxurile de contribuții au susținut această creștere, cu 16,7 miliarde lei virați în Pilonul II în primele nouă luni, cu 27% peste nivelul din 2024, și o majorare de 44% a participanților noi în Pilonul III. Portofoliile au rămas prudente, cu circa 70% din active plasate în instrumente cu venit fix și 25% în acțiuni, dar randamentele au fost competitive, rata medie de rentabilitate a Pilonului II urcând la 8,15% în septembrie 2025.
Cu volatilitatea revenită la un nivel moderat după șocul temporar din luna mai și cu o structură investițională predominant locală, premisele pentru trimestrul IV 2025 indică o continuare a trendului de creștere și o consolidare graduală a Pilonului III. Într-un an dominat de ajustări fiscale și incertitudine macroeconomică, pensiile private au funcționat ca un barometru al încrederii pe termen lung, confirmând că stabilitatea se construiește prin acumulări lente, disciplinate și consecvente.
Privite în ansamblu, evoluțiile din 2025 arată că piețele financiare non-bancare din România au traversat relativ bine un an marcat de ajustări fiscale și incertitudini macroeconomice. În pofida presiunilor legate de consolidarea bugetară, a costurilor de finanțare ridicate și a volatilității externe, piața de capital, sectorul asigurărilor și sistemul de pensii private au continuat să funcționeze coerent, să atragă resurse și să susțină economisirea pe termen lung. Această reziliență reflectă existența unor mecanisme instituționale care, atunci când sunt adecvat calibrate, pot contribui la amortizarea șocurilor și la menținerea stabilității chiar și în perioade de ajustare economică.
| Știri BVB