Numărul insolvenţelor a urcat cu peste 36% în prima lună a anului în curs, raportat la ianuarie 2025, practic o creştere notabilă, iar asta ne face să credem că acest trend va continua în 2026, a declarat, miercuri, Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, Coface România, în cadrul unei conferinţe de specialitate, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, factorii care au stat la baza creşterii numărului de insolvenţe au fost dependenţa de piaţa unică europeană, dar şi implementarea politicii fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
“Al doilea factor care a contribuit la dinamica insolvenţelor a fost implementarea acestei politici fiscale agresive şi care este şi aciclică, pentru că, din păcate, într-un an cu o creştere economică modestă, de doar 0,6%, un an în care România a intrat în recesiune tehnică pe final, aşa cum mulţi dintre noi ne aşteptam, sigur că ce a făcut statul, Guvernul, nu a făcut decât cumva să vulnerabilizeze şi mai mult mediul de afaceri şi mă refer la toate măsurile fiscale şi ce s-a întâmplat în august, creşterea TVA-ului, scăderea plafonului la microîntreprinderi până la 100.000 euro în 2026, deci, practic, ceea ce s-a întâmplat la nivel macro s-a reflectat la nivel micro şi surpriza pentru mine, dacă vreţi, e doar timing-ul acesta, pentru că ce s-a întâmplat în noiembrie şi decembrie, cu număr record de insolvenţe noi, eu personal mă aşteptam să-l văd încă din septembrie, având în vedere politica fiscală implementată. Din păcate, nu m-am înşelat cu privire la trend, apropo de faptul că Registrul Comerţului a publicat şi datele pentru ianuarie 2026 şi, din păcate, avem o creştere de peste 36% lună la lună – ianuarie 2026 cu ianuarie 2025 – deci, practic, o creştere notabilă. Asta ne face să credem că în 2026 va continua creşterea numărului de insolvenţe”, a afirmat Chesoi.
Coface România a lansat, miercuri, cel mai recent studiu cu privire la insolvenţele din 2025. Acesta arată că, anul trecut, s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvenţă faţă de 7.274 în 2024. Anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024. Sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvenţe respectiv 1.844, în scădere cu 4% faţă de anul precedent.
Potrivit studiului, pe plan internaţional, economia a fost influenţată anul trecut de cele două conflicte militare: războiul din Ucraina şi atacul Hamas asupra Israelului, factorii geopolitici contribuind la scăderea economică din Uniunea Europeană, îndeosebi în Germania. Contextul internaţional a impactat semnificativ şi economia României, ţinând cont de faptul că principalele destinaţii pentru exporturile româneşti sunt concentrate în Uniunea Europeană, Germania fiind cel mai important partener comercial, cu peste 20% din totalul exporturilor.
O presiune suplimentară pentru economia României a reprezentat-o angajamentul Guvernului de reducere a deficitului bugetar. România a încheiat anul 2025 cu o creştere economică de doar 0,6%, un deficit bugetar estimat la 8,2%, metodologie ESA, (9,3% în 2024), rata inflaţiei de 9,7% (decembrie 2025) şi o pondere a datoriei guvernamentale care a depăşit pentru prima dată 60% din PIB.
Primele 3 sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă anul trecut sunt Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1.844), Construcţii (1.580) şi Transport şi depozitare (939) şi păstrează o concentrare de aproximativ 58% din totalul numărului de insolvenţe înregistrate în 2025.
Patru din primele şapte sectoare cu cele mai multe insolvenţe se regăsesc de asemenea în primele şapte sectoare în funcţie de numărul de insolvenţe/1.000 companii active (Construcţii, Industria prelucrătoare, Hoteluri şi restaurante şi Transport şi depozitare). Numărul companiilor mari care au intrat în insolvenţă în anul 2025, cele care au realizat o cifra de afaceri de peste 0,5 milioane euro în 2024, este, de asemenea, la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, şi anume 684 (2025) vs. 610 (2024).
Chesoi a precizat că s-a observat un trend crescător al numărului de companii care au optat pentru deschiderea procedurii de concordat. Astfel, în 2025, au fost deschise 221 de proceduri de concordat, comparativ cu 96 proceduri de concordat deschise în 2024 şi 61 proceduri de concordat deschise în 2023.
“De asemenea, se observă o pondere mare, de aproximativ 22%, a companiilor intrate in insolvenţă şi care au fost înfiinţate înainte de 2010. Acest lucru, coroborat cu faptul că în anul 2025 a fost înregistrat cel mai ridicat număr de înmatriculări (153.425), sugerează schimbări de ordin structural în economie”, a adăugat Tiberiu Chesoi.
După un minim istoric în 2021, tendinţa sumelor totale refuzate la plată s-a inversat. Astfel, în 2025 a continuat creşterea puternică observată în 2024, ajungând la un nivel de 3,5 miliarde lei, cel mai ridicat din ultimii şapte ani. Numărul instrumentelor de plată refuzate a crescut cu 12% faţă de 2024, dar sub nivelul înregistrat în 2019, ajungând la 43.600, se arată într-un comunicat al Coface România.
Evoluţiile sectoriale din cursul anului 2025 au fost determinate în special de punctul de inflexiune atins de către modelul de creştere al economiei româneşti (tranziţia de la creşterea economică alimentată de stimul fiscal nesustenabil la creşterea economică modelată prin raţionalizarea consumului guvernamental şi investiţii), procesul de consolidare fiscală, comportamentul de plată al statului român, dar şi de costul de finanţare al corporaţiilor autohtone, care rămâne elevat şi, în bună parte, condiţionat de nivelul (cel mai ridicat din spaţiul Uniunii Europene) al inflaţiei.
Cele mai multe insolvenţe deschise în 2025 s-au înregistrat în Bucureşti (1.359) şi în judeţele Bihor (661) şi Cluj (511). Din cele 7.553 de insolvenţe deschise în 2025, Bucureştiul continuă să concentreze cea mai mare pondere (18%). Capitala atrage şi cele mai multe înmatriculări (22% din total), urmată de Ilfov, Cluj şi Timiş.
Bucureştiul generează cele mai multe încetări de activitate, urmat de Cluj, Constanţa şi Bihor.
Studiul relevă că mediul de afaceri din România rămâne unul dinamic, caracterizat printr-o capacitate ridicată de regenerare. În ciuda creşterii numărului dizolvărilor şi suspendărilor în ultimii ani, ceea ce indică presiuni constante, în special asupra companiilor mici şi mijlocii, se menţine un ritm ridicat al înmatriculărilor, ceea ce confirmă potenţialul antreprenorial.
Din cele peste 1,29 milioane companii active din punct de vedere juridic, aproximativ 100.000 sunt SRL-uri, iar 450.244 sunt PFA-uri. Numărul companiilor radiate în 2025 a fost de 83.233, aproape de acelaşi nivel cu anul 2024.
În 2025 s-a raportat o creştere de 23% a numărului de înregistrări comparativ cu anul precedent şi o creştere cu 22% a dizolvărilor.
“În 2026, creşterea economiei României va fi în continuare afectată de inflaţia ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat şi nu în ultimul rând de factorul geopolitic, aspecte care vor impacta mediul de afaceri local”, se arată în studiul Coface România.
| Știri BVB