- Gabriela Horga, PNL: “Pentru păstrarea încrederii în piața de capital, este nevoie mai întâi de o informare a acționarilor“
- Horia Gustă, AAF: “Prin amendamentele propuse astăzi, punem societățile listate la bursă într-o poziție inechitabilă față de societățile similare din alte piețe și față de societățile nelistate”
- Campanii de informare au fost făcute repetat, în ultimii ani, chiar în Piața Universității, dar rezultatele au fost slabe
Emitenții cu acționari care au beneficiat de programul de privatizare în masă trebuie să deruleze campanii naţionale de informare, când fac operațiuni de consolidare a valorii nominale, iar sumele datorate ca urmare a compensării fracțiunilor de acţiuni nu sunt prescriptibile, potrivit amendamentelor adoptate, astăzi, la Legea 640/2025, de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat.
Modificările urmează să intre la vot în plenul Senatului, după care propunerile vor ajunge în Camera Deputaților.
Propunerile anulează modificările aduse Legii emitenților nr. 24/2017, prin Legea nr. 238/2025, din decembrie 2025, care introduceau termenul de prescripție de 3 ani în cazul deținerii de fracții de acțiuni, rezultate după operațiunile de consolidare a valorii nominale a acțiunilor.
Gabriela Horga, președinta Comisiei de Buget din Senat, susține că, înainte de evenimentele corporative ale emitenților, de genul consolidării valorii nominale a acțiunilor, aceștia trebuie să facă o informare în masă.
Ea a declarat în ședința Comisiei: “Aceste amendamente au rolul de a corecta o situație care a apărut în urma unor alte amendamente formulate în Camera Deputaților și care nu au fost dezbătute la Senat. Este vorba de modificările care au fost aduse recent, prin Legea nr. 238/2025. Aceste amendamente au creat neîncredere în piață cu privire la drepturile deținătorilor de instrumente financiare provenite din programul de privatizare în masă. Vă propunem revenirea la forma inițială, dar și includerea unor prevederi referitoare la obligații de informare a investitorilor, în sensul să se desfășoare campanii conform strategiei pieței de capital, aprobată pentru perioada 2023- 2026. Suntem în ultimul an al acestei strategii și aceste campanii nu au avut loc! Tocmai de aceea am simțit nevoia introducerii unor prevederi clare care să se refere la informarea deținătorilor de acțiuni prin programul de privatizare în masă și, în cazul aplicării evenimentului corporativ de consolidare a valorii nominale, cei care dețin fracții ale acelor acțiuni să fie informați și să își cunoască drepturile. Este important să se cunoască drepturile și, abia apoi, să deschidem această discuție referitoare la prescriptibilitate.
Desigur, recunoaștem și existența unei probleme prin faptul că acești acționari nu se manifestă și, de aceea, sunt denumite acțiuni dormante, pentru că de atâția ani nu se manifestă drepturile de proprietate, în cadrul companiilor, și va trebui identificată o soluție. Dar, pentru păstrarea încrederii în piața de capital, este nevoie mai întâi de o informare și de o cunoaștere a acestor acestor persoane, într-un număr cât mai mare.”
Prezent la dezbatere, Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), a susținut că modificările din Camera Deputaților sunt în beneficiul micilor acționari, care își pot valorifica deținerile direct, fără să mai treacă prin brokeri. Potrivit acestuia, modificarea legii din nou, după numai trei luni de zile, este de natură să stârnească neîncrederea investitorilor în procesul legislativ.
AAF a transmis, printr-un comunicat recent, că potrivit modificărilor legislative din Camera Deputaților, în urma unei operațiuni de consolidare aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor, acțiunile întregi sunt proprietatea acționarului, iar fracțiile rezultate devin drept de creanță, ceea ce înseamnă că acționarii primesc banii direct: “În prezent, acționarii cu dețineri mici, provenite din procesul de privatizare, nu își pot valorifica deținerea altfel decât prin intermediul unui broker, adesea la costuri mai mari decât valoarea de piață a acțiunilor. În practică, acest lucru face ca mulți dintre aceștia să nu poată încasa niciodată contravaloarea acțiunilor.
În ședința Comisiei, Horia Gustă a transmis: “Aș vrea să aveți în vedere, înainte de toate, faptul că trebuie să tratăm cu mare responsabilitate o modificare legislativă legată de piața de capital, în condițiile în care vorbim de încredere în piața de capital, iar la final de lună noiembrie o lege s-a modificat în sensul prescriptibilității (n.n. sumelor de bani care li se cuvin pentru fracțiile rezultate din consolidarea valorii nominale a acțiunilor) într-un termen de trei ani. Dacă, după trei luni, ne întoarcem la varianta anterioara a legii, acest lucru poate induce neîncredere în rândul investitorilor de pe piața de capital.
Într-adevăr, de peste treizeci de ani, din păcate, nu s-a întâmplat nimic legat de acești investitori. Ei se află într-o pasivitate, cei care mai trăiesc, pentru că, dacă ne uităm cu mare atenție, constatăm că probabil mulți nu mai sunt printre noi. Prin amendamentele propuse astăzi, punem societățile listate la bursă într-o poziție inechitabilă față de societățile similare din alte piețe, din alte jurisdicții, pentru că nu există o asemenea obligație pentru absolut nimeni din Europa. De asemenea, față de societățile care nu sunt tranzacționate, avem o discrepanță. Nicio societate care este netranzacționată nu are această obligație de a genera sisteme de imprescriptibilitate pentru o consolidare de valoare nominală. Fracțiile acestea nu sunt recunoscute de absolut nimeni. Fracțiile nu sunt recunoscute nici în dreptul românesc, nici în dreptul francez, nici în dreptul italian. Fracțiile și prescripția sancționează pasivitatea, pentru că toată lumea are posibilitatea să-și tranzacționeze acțiunile, dar n-a făcut nimeni asta până acum. Modificarea adusă în toamna anului trecut prin legea 238/2025 dădea posibilitatea societăților de a pune pe masă direct acționarilor posibilitatea de a ridica banii aferenți fracțiilor de acțiuni, fără să mai trebuiască să își deschidă conturi la bursă. Practic legea care stabilește că este imprescriptibilă fracția nu face decât să ne întoarcă într-o situație de inechitate față de societăți similare din Europa și față de societăți similare tranzacționate.
CEDO a statuat ca prescriptia nu constituie o atingere a dreptului la respectul bunurilor si/sau a dreptului la un acces liber la justiție”.
Horia Gustă a propus extinderea termenului de prescripție de la 3 la 5 ani, în mod similar creanțelor bugetare, pentru a fi timp suficient pentru o mediatizarea suplimentară. O altă propunerea era ca emitenții să facă timp de 30 de zile în două cotidiene naționale această mediatizare, însă propunerile sale nu au fost preluate de niciun senator.
Mirela Ciuvăţ, Şef Serviciu, Serviciul Reglementare la ASF, a ținut să facă următoarele precizări: “Cu privire la faptul că n-ar fi un regim unitar pentru societățile admise versus societățile închise, nici nu putem pune problema așa, pentru că atunci când vorbim despre o societate listată la bursă, regimul se schimbă radical și substanțial. Ea devine o societate publică, deschisă. Deci acest argument, din punctul nostru de vedere, nici nu poate fi adus în discuție.
Cu privire la legislația europeană, nicăieri, probabil în Europa, ca să nu mai raportez și dincolo de Europa, nu a existat această particularitate, cu totul excepțională, a unui proces de privatizare în masă de amploarea PPM-ului nostru. Deci nu putem să ne raportăm la legislația europeană, pentru că nu avem un termen de comparație. Directivele europene, Acquis-ul comunitar nu contemplă, nu adresează problematica fracțiunilor de acțiune, a consolidării valorii nominale, nu se raportează la acest domeniu, la acest tip de subiect, și atunci, nu știu la ce directivă ne putem referi.”
Potrivit datelor de la Depozitarul Central, sunt înregistrate aproximativ 8 milioane de persoane care dețin acțiuni din marea privatizare în masă. Mulți dintre ei nu știu că au acțiuni sau, pur și simplu, valoarea lor este atât de mică, încât nu merită ca deținătorii sa facă demersuri de vânzare, prin intermediul unui broker.
De-a lungul timpului, instituțiile pieței de capital au încercat să facă demersuri pentru rezolvarea acestei probleme, care blochează practic pachete semnificative din emitenții de la BVB (distribuite pe milioane de persoane greu de identificat), ceea ce afectează și lichiditatea pieței noastre de capital (criteriu important de evaluare în stabilirea ratingului pieței de către instituții precum FTSE, MSCI). BVB a încercat, la un moment dat să găsească o soluție inclusiv cu ajutorul BERD.
Campanii de informare au fost făcute atât la nivelul Depozitarului Central, al BVB, cât și al brokerilor, însă rezultatele au fost reduse. Spre exemplu, acțiunile de marketing derulate de fostul director al BVB Ludwik Sobolewski au dus BVB și Depozitarul Central chiar în Piața Universității, mai mulți ani la rând, în încercarea de a-i găsi mai ușor pe cei cu acțiuni din Programul de Privatizare în Masă și de a-i determina să facă ceva cu deținerile lor.
Încă din anul 2013-2014, cu ocazia fiecărei Zile internaționale a Investitorilor (eveniment sub egida ASF în România), Depozitarul Central, alături de BVB, au derulat acțiuni în stradă, zile ale porților deschise, numeroase campanii de înregistrare gratuită a IBAN-ului sau emitere de extras de cont fără taxe, toate dublate de comunicări publice în presă centrală și de specialitate.
În plus, Depozitarul Central a parafat un acord de colaboarare cu Camera Notarilor Publici din România, parteneriat ce facilitează celor din urmă operațiunile de transfer al tuturor drepturilor de proprietate asupra instrumentelor financiare în cazurile de succesiune, eficientizand și asigurând transferul instrumentelor financiare într-un timp mai scurt.
În baza acestui acord, orice notar de pe teritoriul țării are acces imediat la obține sumare de cont care atestă toate deținerile de instrumente financiare ale persoanelor decedate, evidențiate în conturile individuale administrate de către Depozitarul Central, care înregistrează transferuri directe asupra instrumentelor financiare din contul unei persoane decedate în conturile moștenitorilor menționați în certificatul de moștenitor.
Depozitarul Central este o instituție fundamentală a pieței de capital din România, care asigură compensarea și decontarea tranzacțiilor bursiere, precum și evidența registrelor societăților emitente.
Oricine dorește să afle dacă deține acțiuni la un emitent listat pe Bursa de Valori București trebuie să solicite un extras de cont la Depozitarul Central. Extrasul de cont reprezintă dovada dreptului de proprietate asupra unui anumit număr de acţiuni, la o anumită dată, pentru un anumit emitent.
Extrasul de cont poate fi obţinut de la Depozitarul Central sau, în situația în care deținătorul este client al unui intermediar (participant la sistemul Depozitarului Central), extrasul de cont se poate obţine direct de la acesta.
| Știri BVB