-
„ASF susține inovația în piețele financiare non-bancare, însă bazată pe transparență și respectarea regulilor, fără punerea în pericol a protecției consumatorilor/investitorilor”.
-
„ASF se confruntă, în perspectiva implementării MiCA, cu riscuri reale generate de lipsa resurselor umane specializate și a structurilor dedicate supravegherii pieței activelor digitale”
-
„Restricțiile legislative din ultimii ani limitează posibilitatea ASF de a recruta personal calificat, ceea ce poate afecta capacitatea instituției de a analiza cererile de autorizare, de a evalua modelele de business ale furnizorilor de servicii și de a supraveghea infrastructurile digitale financiare”.
-
Interviu cu domnul Gabriel-Ioan Avrămescu, Prim-vicepreședinte ASF
Într-o piață tot mai sofisticată, cum păstrați echilibrul între susținerea inovației și protejarea investitorilor?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Echilibrul se menține printr-o abordare bazată pe un cadru de reglementare clar și pe o supraveghere strictă și activă. ASF susține inovația în piețele financiare non-bancare, însă bazată pe transparență și respectarea regulilor, fără punerea în pericol a protecției consumatorilor/investitorilor.
Care sunt zonele în care reglementarea ține cel mai greu pasul cu evoluția pieței?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Cea mai mare provocare pentru reglementare se concentrează în zona criptoactivelor. În prezent, nu există încă un act normativ care să stabilească clar autoritățile competente pentru aplicarea Regulamentului MiCA, iar piața evoluează rapid, cu produse și platforme accesibile transfrontalier și cu riscuri complexe pentru investitori. Pentru implementarea MiCA, statele membre trebuie să desemneze autoritățile competente la nivel național. În România, proiectul legislativ aflat în consultare publică, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede un rol substanțial pentru ASF în licențierea și supravegherea unei părți semnificative a activităților din piața criptoactivelor.
Ce schimbă MiCA, concret, pentru piața din România și pentru agenda ASF?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Prin Regulamentele (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor – MiCA și (UE) 2023/1113 privind transferurile de fonduri și anumite criptoactive, este creat pentru prima dată la nivelul Uniunii Europene un set coerent de reguli aplicabile tuturor participanților din acest domeniu. Cadrul european instituie un regim unitar pentru emiterea, oferirea publică, admiterea la tranzacționare și furnizarea de servicii aferente criptoactivelor.
MiCA introduce cerințe clare privind autorizarea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), transparența ofertelor, publicarea cărților albe, guvernanța și protecția investitorilor, iar regulamentul privind transferurile de fonduri extinde regulile de transparență și la criptoactive, consolidând prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.
Pentru piața din România și pentru agenda ASF, MiCA aduce schimbări semnificative. Potrivit proiectului de act normativ aflat în consultare publică, ASF ar avea atribuții în autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), a emitenților de tokenuri raportate la active (ART), transparența ofertelor publice, publicarea cărților albe, admiterea criptoactivelor la tranzacționare și supravegherea abuzului de piață.
În paralel, ASF exercită deja atribuții legate de prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului pentru instituțiile financiare de pe piața de capital care doresc să devină CASP – inclusiv depozitarii centrali de titluri de valoare, firmele de investiții, operatorii de piață și administratorii de fonduri. Aceste responsabilități se aliniază cu definițiile MiCA și derivă din modificările aduse legislației naționale prin transpunerea Regulamentului european privind transferurile de fonduri.
Ce va însemna MiCA pentru investitorul de retail: mai multă protecție, dar și mai multă responsabilitate personală?
Gabriel-Ioan Avrămescu: MiCA va aduce investitorilor de retail o protecție mai mare, prin reguli clare privind transparența ofertelor de criptoactive, publicarea cărților albe și supravegherea furnizorilor de servicii cripto. În același timp, responsabilitatea personală crește: investitorii trebuie să verifice autorizarea entităților, să înțeleagă riscurile fiecărui produs și să ia decizii informate, evitând să se lase atrași de promisiuni de câștig rapid.
Ce expertiză nouă trebuie să construiască ASF pentru a supraveghea eficient zona activelor digitale: fintech, analiză de date, blockchain, securitate cibernetică, analiză on-chain?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Autoritatea de Supraveghere Financiară se confruntă, în perspectiva implementării MiCA, cu riscuri reale generate de lipsa resurselor umane specializate și a structurilor dedicate supravegherii pieței activelor digitale. Situația este amplificată de o schemă de personal redusă și de salarii mai mici cu aproximativ 30% față de nivelul anterior (și chiar cu 50% dacă includem eliminarea primelor prevăzute în CCM până în februarie 2024).
Restricțiile legislative din ultimii ani – Legea nr. 296/2023, Legea nr. 141/2025 și Legea nr. 145/2025 – limitează posibilitatea ASF de a recruta personal calificat. Aceasta poate afecta capacitatea instituției de a analiza cererile de autorizare, de a evalua modelele de business ale furnizorilor de servicii și de a supraveghea infrastructurile digitale financiare. În practică, lipsa expertizei tehnice poate conduce la întârzieri în procesul de autorizare, dificultăți în monitorizarea conformității entităților supravegheate și întârzieri în identificarea practicilor abuzive sau a vulnerabilităților sistemice, ceea ce ar putea avea impact direct asupra protecției investitorilor, stabilității piețelor și credibilității cadrului de supraveghere.
| Știri BVB