Autor: Andrei Rădulescu
Climatul macroeconomic s-a deteriorat pe plan intern pe parcursul ultimelor trimestre, evoluție determinată de o serie de factori, inclusiv procesul de consolidare fiscal-bugetară (necesar pentru menținerea în categoria țărilor recomandate pentru investiții) și persistența incertitudinilor în sfera economiei mondiale la un nivel ridicat.
Astfel, activitatea economică a scăzut cu un ritm anual de 1,3% în ultimul trimestru din 2025, cea mai severă ajustare din anul pandemic 2020, potrivit estimărilor preliminare ale Eurostat. Această evoluție a fost determinată de diminuarea consumului intern, aspect evidențiat în graficul de mai sus.
Pe de o parte, consumul public a scăzut cu o rată anuală de 5,7%, cel mai sever declin din al doilea trimestru al anului 2016, pe fondul consolidării fiscal-bugetare. Pe de altă parte, consumul privat (principala componentă a PIB-ului, din perspectiva cererii agregate) s-a diminuat cu o rată anuală de 0,3%, cea mai severă scădere din primul trimestru al anului 2021, evoluție determinată de deteriorarea venitului real disponibil al populației, în contextul nivelul ridicat al inflației și deteriorării climatului din sfera pieței forței de muncă.
Per ansamblu, în 2025, economia României a înregistrat o creștere cu un ritm anual de doar 0,7% (în decelerare de la 0,9% în 2024), inferior celor din Uniunea Europeană (1,5%), Zona Euro (1,4%), Polonia (3,6%) și Cehia (2,5%), dar superior celui din Ungaria (0,4%), după cum indică estimările preliminare ale Eurostat. Subliniez faptul că 2025 a fost al doilea an la rând de creștere a PIB-ului pe plan intern cu un ritm inferior celui din Uniunea Europeană, Zona Euro, Polonia și Cehia.
Decelerarea ritmului anual al activității economice în 2025 (spre cel mai redus nivel din anul pandemic 2020) a fost determinată de deteriorarea din sfera consumului. Astfel, consumul privat a înregistrat un avans anual de doar 0,6% (în atenuare de la 5,7% în 2024), cea mai slabă evoluție din 2020, pe fondul deteriorării venitului real disponibil al populației, în contextul intensificării presiunilor inflaționiste și creșterii ratei șomajului. Consumul public s-a diminuat cu o dinamică anuală de 1,9% în 2025, cea mai severă ajustare din 2009, din perioada Marii Crize Financiare, cea mai severă criză economico-financiară pe plan global de după Al Doilea Război Mondial.
Atrag atenția cu privire la faptul că, în 2025, activitatea economică din România a crescut cu un ritm anual în decelerare, evoluție în divergență cu accelerarea înregistrată în Uniunea Europeană, Zona Euro, Polonia și Cehia. Prin urmare, viteza procesului de convergență economică a României spre media Uniunii Europene a încetinit anul trecut. Astfel, nivelul PIB pe locuitor la paritatea puterii standard, ca procent din media Uniunii Europene, a crescut în România pentru al treilea an la rând în 2025, dar cu un ritm anual în decelerare la 1 punct procentual, până la 78%, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Atrag atenția cu privire la faptul că procesul de ajustare pe plan intern a continuat la începutul anului curent, aspect evidențiat de scăderea anuală înregistrată în ianuarie de volumul comerțului cu amănuntul, volumul producției industriale și volumul sectorului de construcții. Totodată, evenimentele din Orientul Mijlociu vor influența nefavorabil consumul intern din perspectiva termenului scurt. Aceste aspecte exprimă perspective nefavorabile pentru ritmul procesului de convergență economică a României spre media Uniunii Europene și în 2026.
Pe de altă parte, atrag atenția cu privire la redinamizarea investițiilor productive, acestea înregistrând un avans anual de 4,1% în România în 2025, ritm apropiat de cel din Polonia (4,3%) și superior celor din Uniunea Europeană (2,8%), Zona Euro (2,9%), Cehia (1,9%) și Ungaria (-2,2%). Ameliorarea investițiilor a fost determinată de redinamizarea investițiilor străine directe, climatul pozitiv din piețele financiare internaționale, perspectivele de accelerare a absorbției fondurilor europene și reformele implementate pentru consolidarea fiscal-bugetară și aderarea la OCDE. Ritmul investițiilor productive ar putea accelera în anii următori, condiționat de ameliorarea climatului din piețele financiare internaționale și continuarea reformelor pe plan intern. În acest scenariu, vom asista la accelerarea ritmului convergenței economice europene a României.
| Știri BVB