Putin şi Xi evidenţiază coordonarea lor globală, dar lasă în aşteptare marile acorduri energetice

China şi Rusia au profitat miercuri de summitul preşedinţilor Xi Jinping şi Vladimir Putin pentru a-şi consolida mesajul de coordonare strategică şi de a se prezenta drept un factor de “stabilitate” pe o scenă internaţională marcată de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi de tensiunile cu Occidentul, consemnează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Cea mai importantă zi din programul vizitei de Stat a preşedintelui rus în China a transmis de asemenea semnale asupra priorităţilor şi limitelor actuale ale relaţiei bilaterale ruso-chineze, începând cu susţinerea politică reciprocă şi până la problemele nesoluţionate, precum viitorul gazoductului “Forţa Siberiei 2”.

Cinci concluzii cheie pot fi desprinse din principala zi a vizitei de Stat efectuate de preşedintele rus în China:

– O relaţie la “cel mai înalt nivel din istoria sa” –

Xi Jinping a asigurat că legăturile dintre cele două ţări sunt la “cel mai înalt nivel din istoria lor” şi a anunţat, alături de Putin, o prelungire a Tratatului de Bună Vecinătate, Prietenie şi Cooperare semnat în urmă cu 25 de ani şi considerat unul dintre pilonii juridici ai relaţiei bilaterale contemporane ruso-chineze.

Cei doi lideri au semnat de asemenea declaraţii despre cooperarea strategică şi despre “nouă ordine mondială” şi au prezidat semnarea a circa 20 de acorduri şi memorandumuri de înţelegere, potrivit părţii ruse, consolidând astfel discursul comun care prezintă China şi Rusia drept promotoarele unei lumi “multipolare” şi ale unui sistem internaţional care să fie dominat mai puţin de Occident.

Vizita a coincis cu cea de-a 30-a aniversare a parteneriatului strategic dintre cele două ţări, în timp ce Xi l-a descris din nou pe Putin drept un “vechi prieten”, iar preşedintele rus a asigurat că relaţiile ruso-chineze au atins un nivel “fără precedent”.

– Ucraina, între negocieri şi “cauzele profunde” ale conflictului –

Xi şi Putin au pledat pentru soluţionarea politică a războiului din Ucraina şi abordarea “cauzelor profunde” ale acestui conflict, o formulă folosită în mod obişnuit de Rusia pentru a se referi la factori precum extinderea NATO şi arhitectura europeană de securitate în perioada de după Războiul Rece, arhitectură pe care o doreşte revizuită.

Beijingul a insistat în ultimele luni că încă există “speranţe” pentru negocieri şi menţine o poziţie ambiguă. Astfel, China cere respectarea suveranităţii tuturor statelor, dar şi abordarea “preocupărilor legitime de securitate” ale tuturor părţilor, referindu-se în acest mod la exigenţele Rusiei.

Această referire a venit şi pe fondul unei polemici provocate de un articol din Financial Times, catalogat de China drept o ştire falsă şi care susţinea că Xi Jinping i-ar fi spus recent preşedintelui american Donald Trump că Putin ar putea să-şi manifeste regretul pentru declanşarea războiului contra Ucrainei.

– Orientul Mijlociu câştigă importanţă pe agenda bilaterală –

Situaţia din Orientul Mijlociu a ocupat un loc semnificativ pe agenda întâlnirilor acestei vizite. China şi Rusia au condamnat atacurile americane şi israeliene împotriva Iranului şi au cerut reluarea rapidă a dialogului pentru a preveni o extindere a crizei regionale.

Problemele din Orientul Mijlociu au de asemenea o dimensiune energetică pentru Beijing, mai ales în ce priveşte impactul tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz asupra rutelor strategice de aprovizionare.

– Energie: progrese, dar fără marele anunţ aşteptat –

Unul dintre principalele subiecte care au captat atenţia în timpul acestei vizite a fost viitorul proiectului “Forţa Siberiei 2”, gazoductul care ar transporta anual încă 50 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc către China prin Mongolia.

Rusia încearcă de mai mulţi ani să încheie un acord definitiv pentru acest proiect, mai ales după ce a pierdut o parte semnificativă din piaţa sa europeană ca urmare a războiului din Ucraina, dar China şi-a menţinut o poziţie mai prudentă cu privire la preţuri, condiţiile comerciale şi nevoile sale reale de aprovizionare.

Deşi Moscova a asigurat că există o înţelegere asupra principalilor parametri ai acordului, vizita lui Putin la Beijing nu a condus la semnarea unui document final şi nici la anunţarea unui calendar concret pentru acest proiect.

Totuşi, Putin a pledat în faţa premierului chinez Li Qiang asupra necesităţii protejării cooperării bilaterale în faţa “influenţei externe”, în timp ce ambele părţi au avansat planuri de extindere a proiectelor comune de petrol şi gaze.

– Umbra lui Trump deasupra Beijingului –

Vizita lui Putin în China a avut loc la numai o săptămână după cea a lui Donald Trump, o coincidenţă de care mass-media guvernamentală chineză a profitat pentru a prezenta Beijingul drept un “epicentru al diplomaţiei mondiale”.

Deşi Kremlinul a insistat nu există nicio legătură între cele două vizite, succesiunea lor şi contextul internaţional în care s-au desfăşurat au făcut inevitabile astfel de interpretări.