Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind admisia şi şederea străinilor pe teritoriul României, statul hotărăşte în mod unilateral de ce este nevoie fără a se consulta cu mediul de afaceri, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, Romulus Badea, potrivit Agerpres.
Acesta a precizat că organizaţia a cerut ca lista să nu fie stabilită doar de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), ci să includă şi avizul obligatoriu al partenerilor de dialog social.
“Doresc să fac o actualizare a situaţiei proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind admisia şi şederea străinilor pe teritoriul României. Am discutat într-o şedinţă publică versiunea 3.0 a acestui proiect normativ, apoi a fost prezentat în Consiliul Economic şi Social şi, ulterior, în Guvern pentru o prima lectură, fiind amânată votarea pentru că au fost foarte multe observaţii. IMM România, dintotdeauna, a susţinut, de la începutul acestui proiect de dezbatere publică, că acest act normativ poate fi îmbunătăţit, că are lacune, că are nevoie de clarificări şi cele 50 de pagini de observaţii oferite de către ministerele implicate, chiar şi de către ministerele iniţiatoare, arată că am avut dreptate. Ne concentrăm în continuare asupra a trei aspecte esenţiale care trebuie modificate, şi anume interferenţa sau influenţarea excesivă de către stat a mediului de afaceri. Aici ne referim la lista profesiilor deficitare care reprezintă o barieră. Am oferit iniţiatorilor legii un material despre cum este folosită o astfel de listă a profesiilor deficitare în alte state, ţări-membre ale Uniunii Europene – Franţa, Germania, Polonia, Italia, Portugalia – unde acest instrument este unul de facilitare, de grăbire a procesului de recrutare pentru profesiile de care este nevoie în ţară, nu de limitare. Am oferit, de asemenea, elemente care arată deficienţele acestei liste, faptul că statul hotărăşte în mod unilateral de ce este nevoie în România fără a se consulta cu mediul de afaceri. Am solicitat ca această listă să nu fie stabilită doar de către ANOFM, aşa cum este în lege, ci să fie şi cu avizul obligatoriu al partenerilor de dialog social”, a afirmat Badea.
Reprezentantul organizaţiei patronale a menţionat, totodată, că pe acelaşi subiect, există “câteva limitări care afectează în mod grav IMM-urile din România”.
“(…) şi anume un an de activitate în domeniul pentru care se doreşte angajarea de către o forţă de muncă străină şi limitarea numărului de oameni care pot fi angajaţi în viitor la jumătate din numărul mediu de angajaţi (…) Practic, statul limitează pe baza unui istoric al firmei posibilităţile de dezvoltare. Dacă suntem într-o perioadă economică dificilă şi, ulterior, o firmă câştigă contracte, nu poate să angajeze câţi oameni ar avea nevoie, pentru că tocmai iese dintr-o perioadă grea când a avut un număr mai mic de angajaţi. Pentru start-up-uri măsura este foarte dură. Un start-up poate să aibă puţini oameni – unu-doi oameni la început – şi înseamnă că, în viitor, chiar dacă se dezvoltă, poate să angajeze maxim un muncitor străin, ceea ce este o limitare a potenţialului de dezvoltare. Mai sunt de clarificat câteva aspecte legate de posibilitatea de a angaja muncitori pentru a a-i pune la dispoziţia altor angajatori – agenţii de muncă temporară. În actul normativ acest lucru este interzis, ceea ce înseamnă că, teoretic, la intrarea în vigoare a acestei legi, locurile de muncă ale tuturor cetăţenilor, care sunt angajaţi ca agenţi de muncă temporară devin nesigure”, a explicat Romulus Badea.
Referitor la regimul sancţiunilor prevăzut în actul normativ, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România susţine că “nici această lege nu face excepţie de la tendinţa generală”, în sensul că “nu există nicio măsură privind prevenţia sau invitaţie la conformare, deşi aceste reglementări sunt prezente în legislaţia muncii”.
“Sunt doar sancţiuni foarte mari, de la 5.000 la 40.000 (lei, n.r.). Foarte multe dintre sancţiuni sunt în funcţie de numărul de angajaţi, fără limitare. Şi vă dăm exemplu: dacă apare o problemă de redactare a contractului de muncă pentru un grup de muncitori străini, să zicem un grup de 30 de sudori, amenda poate fi de 30.000 lei de om. Ar însemna că pentru neglijenţă administrativă, angajatorul poate fi amendat cu sume spectaculoase, de 900.000 de lei, fără să existe o plafonare, fără să existe invitaţia la conformare. Apoi, faimoasele garanţii de 75.000 de euro pentru agenţiile de recrutare şi garanţia de 1.000 de euro de om solicitate angajatorilor cărora li se permite angajarea directă. Aceste garanţii pot fi confiscate fără ca presupusul contravenient să aibă posibilitatea să suspende executarea. Ori, CEDO deja a emis o opinie că acest lucru este o încălcare a dreptului de proprietate, să confişti fără ca un judecător să se pronunţe asupra unei măsuri atât de dure. Măsurile din această Ordonanţă deturnează natura iniţială a garanţiei către un mod de executare a companiilor, a angajatorilor şi agenţiilor de recrutare, înlocuind procedurile obişnuite de executare silită fiscală. Practic, angajatorii şi agenţiile de recrutare nu au dreptul să se apere şi devine un proces foarte costisitor”, a explicat preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, Romulus Badea.
IMM România (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România) a organizat, marţi, o conferinţă de presă în care au fost abordate o serie de subiecte, printre care Start Up Nation, transparenţa salarială şi blocajul privind aducerea muncitorilor străini.
| Știri BVB