Update articol:

Un e-mail al Pentagonului propune suspendarea Spaniei din NATO din cauza dezacordurilor privind Iranul; Pedro Sánchez afirmă că Spania este un „partener loial” al Alianței

Un e-mail al Pentagonului propune suspendarea Spaniei din NATO din cauza dezacordurilor privind Iranul; Pedro Sánchez afirmă că Spania este un „partener loial” al Alianței
 - poza 1 Pedro Sanchez
  • Pedro Sánchez afirmă că Spania este un „partener loial” al Alianței și subliniază că se bazează exclusiv pe „documente oficiale și pozițiile Guvernului SUA”

Un e-mail intern al Pentagonului, difuzat în exclusivitate de agenția Reuters, propune diferite opțiuni prin care Statele Unite să sancționeze aliații „dificili” din NATO care nu au susținut operațiunile americane în războiul împotriva Iranului, potrivit El Pais. Printre acestea se numără posibilitatea suspendării Spaniei din alianță și cea de a revizui poziția SUA cu privire la revendicarea britanică asupra Insulelor Malvine.

Întrebat despre acest e-mail, președintele Guvernului spaniol, Pedro Sánchez, a reamintit că Spania este un „partener loial” care își îndeplinește „responsabilitățile” în cadrul Alianței, desigur, întotdeauna „în cadrul legalității internaționale”. El a adăugat că se simte „absolut liniștit”.

„Noi nu ne bazăm pe e-mailuri, ci pe documente oficiale și pe pozițiile adoptate în acest caz de Guvernul SUA. Poziția Guvernului Spaniei este clară: colaborare absolută cu aliații, dar întotdeauna în cadrul legalității internaționale”, a replicat Sánchez la sosirea sa la summitul informal al liderilor europeni de la Nicosia (Cipru).

În mesajul intern al Pentagonului se menționează frustrarea față de presupusa reticență sau refuzul unor aliați de a acorda Statelor Unite accesul, utilizarea bazelor și drepturile de survol pentru războiul împotriva Iranului, a explicat pentru Reuters un funcționar sub condiția anonimatului. De asemenea, se afirmă că dreptul de survol este „minimul indispensabil pentru NATO” și se adaugă că aceste opțiuni sunt analizate la cele mai înalte niveluri ale Pentagonului.

O altă propunere semnalată în cadrul consiliului este aceea de a suspenda țările „dificile” din funcții importante sau prestigioase în cadrul NATO. Președintele american, Donald Trump, a criticat dur aliații NATO pentru că nu au trimis întăriri în strâmtoarea Ormuz, care a fost închisă traficului maritim mondial după începerea războiului aerian pe 28 februarie. Trump a amenințat, de asemenea, că se va retrage din Alianță.

Războiul dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului a ridicat serioase îndoieli cu privire la viitorul NATO și o îngrijorare fără precedent că Statele Unite nu vor veni în ajutorul aliaților săi europeni dacă aceștia ar fi atacați, potrivit analiștilor și diplomaților. Marea Britanie, Franța și alte țări susțin că alăturarea la blocada navală americană ar echivala cu intrarea în război, dar că ar fi dispuse să ajute la menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz odată ce va exista un armistițiu durabil sau conflictul se va încheia. Aceasta este una dintre problemele dezbătute la Nicosia, în cadrul summitului UE, care îi va primi vineri și pe liderii din Liban, Egipt, Iordania și Siria pentru a afla direct de la sursă care este situația din regiune.

„Situația din Orientul Mijlociu, criza provocată de acest război demonstrează eșecul forței brute și importanța de a proteja și consolida ordinea internațională”, a subliniat Sánchez de la Nicosia, unde apelul la o dezescaladare este generalizat.

Însă administrația Trump avertizează că NATO nu poate fi o cale cu sens unic și și-a exprimat frustrarea față de Spania. Sánchez a asigurat deja că nu va permite ca bazele sale sau spațiul său aerian să fie utilizate pentru a ataca Iranul. Statele Unite au două baze militare importante în Spania: una navală la Rota și una aeriană la Morón. Cu toate acestea, Spania nu este singura țară care, de la începutul noului conflict din Orientul Mijlociu, odată cu atacul SUA și al Israelului împotriva Iranului — fără a-și avertiza aliații — a impus limite sau condiții privind utilizarea bazelor militare pe care SUA le folosește pe teritoriul european. De asemenea, Regatul Unit, Franța sau chiar Italia au restricționat utilizarea acestor instalații sau au interzis survolarea spațiului lor aerian de către avioanele militare cu destinația Orientul Mijlociu.

Măsurile descrise în e-mail ar avea ca obiectiv transmiterea unui semnal puternic aliaților NATO, cu scopul de a „reduce sentimentul de drept dobândit din partea europenilor”. Opțiunea de a suspenda Spania din Alianță ar avea un efect limitat asupra operațiunilor militare ale SUA, dar și un impact simbolic semnificativ, susține e-mailul. Funcționarul nu explică modul în care SUA ar putea suspenda Spania.

Trump a amenințat în numeroase rânduri că va expulza Spania din NATO, însă Tratatul Atlanticului de Nord nu prevede nicio formulă pentru excluderea membrilor din organizație. Opțiunea ar fi retragerea voluntară, conform articolului 13. „După 20 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului — care a fost semnat în 1949, iar Spania a aderat în 1982 —, oricare dintre părți poate renunța la calitatea de membru, la un an după ce a notificat denunțarea sa Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va informa guvernele celorlalte părți cu privire la depunerea fiecărei notificări de denunțare”, prevede acesta.

De la Nicosia, Sánchez a reamintit că Spania „își îndeplinește responsabilitățile cu toată garanția, ca buni aliați ai NATO” și a insistat că este capabilă să-și îndeplinească, cel puțin deocamdată, obligațiile în materie de capacități militare cu 2,1% din PIB și nu cu 5% stabilit la summitul de la Haga de anul trecut.

„Din punctul nostru de vedere, nu există nicio dezbatere. Ne îndeplinim obligațiile, suntem un partener loial, suntem angajați, desfășurați în foarte multe zone care au fost solicitate chiar de țările respective. Și, prin urmare, liniște absolută”, a concluzionat el.

  • Insulele Malvine

Mesajul menționează, de asemenea, posibilitatea reevaluării sprijinului diplomatic american pentru posesiunile europene „imperiale”, precum Insulele Malvine, situate în apropierea Argentinei. Pe site-ul Departamentului de Stat se menționează că insulele sunt administrate de Regatul Unit, dar sunt în continuare revendicate de Argentina, al cărei președinte, Javier Milei, este aliat al lui Trump. Republicanul l-a insultat în repetate rânduri pe prim-ministrul britanic, Keir Starmer, calificându-l drept laș pentru refuzul său de a se alătura războiului, spunând că nu este „niciun Winston Churchill” și descriind portavioanele britanice drept „jucării”.

Regatul Unit a respins o cerere a SUA de a permite avioanelor sale să atace Iranul de pe două baze britanice, dar a acceptat ulterior să permită misiuni defensive menite să protejeze rezidenții din regiune, inclusiv cetățeni britanici, în contextul represaliilor iraniene.

Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat la începutul acestei luni că „multe lucruri au ieșit la iveală” în urma războiului cu Iranul, subliniind că rachetele iraniene cu rază mai mare de acțiune nu pot ajunge în Statele Unite, dar pot ajunge în Europa. „Nu prea mai există alianță dacă ai țări care nu sunt dispuse să fie alături de tine când ai nevoie de ele”, a adăugat Hegseth.