Problema energiei în România nu mai este doar despre prețuri. Este despre direcție. În ultimii ani, am trecut de la liberalizare la plafonare, apoi la formule hibride. Iar acum suntem obligați să reconstruim, pe baze corecte, o piață funcțională și predictibilă, a declarat, luni, la cea de-a opta ediție a Forumului Energiei, Lucian Rusu, Membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat.
Acesta a subliniat: “În 2026, nu mai vorbim despre „dacă” revenim la piață, ci despre „cum” o facem corect. Pentru că nu putem avea securitate energetică durabilă fără o piață care funcționează.”
În intervenția sa, Lucian Rusu a punctat patru mesaje importante:
“Primul mesaj este că nu putem ține economia pe perfuzii permanente.
Plafonarea generalizată nu este o soluție pe termen lung. Este o măsură de criză.
Da, statul trebuie să intervină, dar țintit. Pentru consumatorii vulnerabili și pentru sectoarele cu adevărat expuse.
În același timp, nu poți cere furnizorilor să susțină scheme de protecție dacă statul întârzie plățile. Asta nu este politică publică este transfer de risc. Iar costul ajunge, inevitabil, în facturi.
Al doilea mesaj: factura nu este o decizie politică. Este un rezultat economic.
Am ieșit din vârful crizei din 2022, dar să fim serioși: energia nu mai este ieftină.
Piața rămâne marcată de fluctuații și de evoluții greu de anticipat, în special din cauza unor factori externi: prețul gazului, costul certificatelor CO2, tensiunile regionale și războaiele.
În paralel, anul 2026 aduce o presiune suplimentară: inflația. Vorbim de aproape 10% în prima parte a anului, iar energia și combustibilii sunt principalul canal prin care aceasta se transmite în economie.
Vedem asta în fiecare factură. La electricitate, diferențele dintre oferte sunt uriașe. conform ofertelor din comparatorul ANRE, prețurile finale pentru consumatorii casnici variază semnificativ. Vorbim de o piață în care, dacă nu ești informat, plătești mai mult.
Mai mult, structura ofertelor a devenit mai complexa. Am trecut de la „preț plafonat” la „preț dificil de comparat”. Recomand explicit utilizarea comparatorului ANRE.
Al treilea mesaj: fără investiții, vom rămâne vulnerabili.
Putem discuta cât vrem despre prețuri. Dacă nu creștem producția, dacă nu investim în rețele, în stocare și în flexibilitate, vom rămâne dependenți de șocuri externe.
Și aici apare problema reală: încrederea. Nu poți schimba regulile la fiecare câteva luni și să te aștepți la investiții serioase.
Al patrulea mesaj și poate cel mai incomod: reforma companiilor de stat.
Realitatea este simplă: unele companii de stat pierd bani. Mulți bani. În fiecare an.
Și avem de ales: fie le reformăm, fie continuăm să plătim nota de plată. Fiecare leu salvat din risipă poate merge în infrastructură, sănătate sau educație.
Se vorbește mult despre „vânzarea țării”. Este fals. Listarea unor pachete minoritare nu înseamnă că statul nu va mai fi acționar majoritar. Avem deja dovada: Hidroelectrica. Statul a rămas acționar majoritar. Dar compania a devenit mai valoroasă, mai eficientă și mai respectată. Asta este realitatea. Restul este retorică.”
Acesta a concluzionat: “România are o șansă reală de a ieși mai puternică din această perioadă. Dar acest lucru presupune un nou echilibru între stat, companii și consumatori. Statul trebuie să protejeze, dar nu să controleze tot. Piața trebuie să funcționeze, dar nu fără reguli. Consumatorii trebuie să fie informați și sprijiniți să ia decizii corecte.”