Piaţa de energie este supusă factorilor geopolitici şi acesta este principalul element de volatilitate, iar ca să ajutăm piaţa şi să diminuăm expunerea la geopolitic avem nevoie de lichiditate, a declarat, luni, la cea de-a opta ediţie a Forumului Energiei, directoarea executivă a Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
“Salut ieşirea din plafon pentru consumul de gaze non-casnic. Piaţa de energie este supusă factorilor geopolitici şi acesta este principalul element de volatilitate. Menţinerea mecanismului de preţ administrat este o modalitate de a menţine preţul scăzut pentru sezonul rece următor. Ce trebuie să ştie consumatorul casnic: să trateze această perioadă ca una în care să analizeze toate ofertele din piaţă şi să se asigure că are oferta potrivită pentru consumul său, în special pentru sezonul rece următor. Pentru non-casnici, plafonul a fost de 0,37. S-a facturat în ultimii doi ani sub acest plafon. În acest moment există oferte în piaţă şi sub acest plafon, dar este o situaţie în care şi non-casnicii trebuie să fie atenţi ce semnează, să caute oferte. Ca să ajutăm piaţa de energie electrică, ca să diminuăm expunerea la geopolitic, avem nevoie de lichiditate şi trebuie să înţelegem cum funcţionează această piaţă. Trebuie să ieşim din marota în care tradingul nu este o activitate utilă. Lichiditatea unei pieţe este dată în principal de traderi, apoi de market makeri şi de furnizori. Nu putem crea un pattern negativ pe tot ce înseamnă trading. Este un rol absolut necesar”, a spus Dărăban, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte ieşirea din preţul plafonat, la 1 iulie 2025, şefa ACUE a menţionat că acesta a fost unul foarte mic şi a însemnat o decizie validată doar politic, nicidecum economic.
“Preţul a fost unul foarte mic, o decizie validată doar politic, nicidecum economic, astfel încât preţul a fost stabilit la nivelul anului 2018. Un deziderat politic care a fost suportat economic. De un an de zile am ieşit din schema de plafonare la energie electrică. Pentru o piaţă atât de puţin dezvoltată, cu lichiditate scăzută şi cu multe schimbări, preţul final este ok, reflectă realitatea pieţei. În condiţiile în care TVA nu s-a redus, ci a crescut, chiar în momentul în care s-a ieşit din schemă, ar fi ajutat foarte mult un TVA scăzut în acel context. Presiunea cea mai mare este pe această datorie istorică, care se plimbă ca o scuză nepotrivită între instituţiile statului. Sunt nouă miliarde de lei contorizate la ANRE, din care s-au făcut plăţi la nivelul anului 2025, pe acea prevedere legislativă. Când s-a dat acea lege, s-a avut în vedere o presiune financiară foarte mare asupra furnizorilor şi s-a dat posibilitatea unei plăţi în avans de 40% din valoarea totală a cererilor depuse la decontare. Despre ce avans mai vorbim, când s-a închis schema? Suntem la o datorie de şase miliarde, pentru că, din nefericire, deşi la începutul schemei aveam o procedură de publicare a statusului, ultima comunicare este din prima săptămână din decembrie 2025, pentru ultima săptămână din noiembrie 2025, şi care vorbeşte despre o confirmare de 2 milioane de lei. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Este un blocaj”, a atenţionat Daniela Dărăban.
Potrivit sursei citate, la momentul actual este nevoie de cel puţin o dublare a investiţiilor în distribuţie.
“Noi avem pentru PR5 (perioadă de reglementare, n.r.) pe partea de distribuţie, asumate 3,8 miliarde investiţii, cu fonduri europene de 1,1 miliarde. Din punctul nostru de vedere şi din toate studiile independente făcute, dacă facem modelările cu obiectivele asumate prin PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, n.r.), trebuie cel puţin o dublare a investiţiilor în distribuţie. Trebuie apelat la sectorul privat ca să aduci aceşti bani. Ca sectorul privat să pună la dispoziţie aceste investiţii, care sunt şi purtătoare de riscuri, mediul trebuie să fie unul atractiv. Am sesizat modul în care se prezintă partea de rentabilitate – un 6,94% pe partea de investiţii, plus 1,5% pentru investiţii noi, plus 0,5. Nu este o adunare simplă. Partea de investiţii noi este strict pentru investiţii noi, partea de performanţă este un bonus-malus, cu plus şi cu minus, greu de anticipat dacă îl primeşti sau nu. Partea de 0,5% pentru fonduri europene este pentru cofinanţarea de 20% a operatorului şi, surprinzător, pentru banii contractaţi de operatorii de distribuţie din Fondul de Modernizare, în valoare de 1,1 miliarde, nu se fac plăţi. Sunt întârzieri de peste 300 de zile faţă de termenul limită de 50 de zile. Nu se fac plăţi din Fondul de Modernizare, scuza fiind că nu avem capacitatea administrativă şi nu are cine să evalueze dosarele”, a afirmat directoarea executivă a ACUE.
Aceasta a propus trei soluţii referitoare la dublarea investiţiilor: tariful binom – care schimbă modul actual de raportare doar la volum, implicând şi modul în care interacţionezi cu reţeaua; posibilitatea de achiziţie agregată a energiei pentru consum tehnologic şi consumul propriu tehnologic; îndepărtarea din legislaţia primară a costurilor socializate.
Publicaţia Financial Intelligence a organizat, luni, cea de-a opta ediţie a Forumului Energiei.
| Știri BVB