România s-a situat anul trecut pe locul 3 în UE la riscul de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj al persoanelor afectate de 27,4%, ne-am poziționat după Bulgaria (29%) și la mică distanță de Grecia (27,5%). De reținut, țara nostră a făcut rocada cu elenii, după ce evoluția a fost în sens invers (în 2024, noi am avut 27,9% și ei 26,9%).
În context, criza de acolo, consecutivă expandării deficitelor publice ar trebui să ne dea de gândit. Mai ales că, la polul opus, figurează țări precum Cehia (11,5%), Polonia (15%, în scădere de la 16% anterior) și Slovenia (15,5%), toate din fostul bloc estic. Mult mai aproape de situația din Olanda (15,8%) și Belgia (16,5%), cam pe unde se afla și Slovacia (16,7%).
În 2025, 92,7 milioane de cetățeni europeni (20,9% din populația totală a UE) s-au aflat sub risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că s-au aflat în cel puțin una dintre următoarele situații: risc de sărăcie, privare materială și socială severă și/sau apartenența la o gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii. Comparativ cu 2024, s-a înregistrat o reducere marginală a acestui procentaj (21% din populație, respectiv 93,3 milioane persoane).
Categoria de vârstă cea mai afectată la nivelul Uniunii a fost cea între 18 și 24 de ani (26,3%), în timp ce nivelul minim s-a consemnat la categoria de vârstă de peste 65 de ani (18,8%). Riscul specific a fost de 19,1% pentru cei între 25 și 49 de ani, pentru a crește ușor la 20,8% în cazul intervalului 50-64 de ani.
Interesant, contrar percepției publice, România se poziționează tocmai pe locul 8 în cazul persoanelor de vârsta a treia (28%), deoarece stăm mai bine decât Letonia (43,3%), Lituania (40,5%), Croația (40%), Bulgaria (35,3%), Estonia (34,5%), Cipru (33,7%) și Malta (30,3%). Media UE la acest indicator a fost de 18,8%.
În schimb, figurăm pe locul 2, după Spania și aproape de Bulgaria, în ceea ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială în cazul gospdăriilor cu copii în întreținere (29,4% la noi față de 29,9% la iberici și 29,1% la sud de Dunăre). Peste alte țări precum Grecia (28,5%), Italia (25,5%) sau Franța (23,8%), aflate la valori mai mult decât duble față de Olanda (doar 11,7%) și semnificativ peste media UE (19,8%).
De altfel, cel mai slab stăm la categoria de vârstă 15-24 de ani, unde, cu un procentaj de 33,9%, ocupăm locul 2, între Luxemburg (35,6%) și Finlanda (33,2%) – unde nivelul relativ apare mic prin raportare la o medie ridicată -, peste țări precum Grecia (33,1%), Bulgaria (31,3%) și departe de situația din Polonia (18,2%), Cehia (15,9%), Croația (13,8%) sau Slovenia (11,1%). Ceea ce indică o alocare prioritară a resurselor pentru protecția socială a persoanelor vârstnice și nu pentru asigurarea unor șanse egale de dezvoltare a tinerilor.
Dan Pălăngean
| Știri BVB