Restricţionarea accesului la internet şi la unele aplicaţii online creează probleme pentru firmele mici din Rusia, dar Kremlinul susţine că măsurile sunt necesare pentru securitate, transmite vineri agenţia Reuters, ilustrând cu exemple concrete.
Natalia Kukovineţ, patroana unei firme de îmbrăcăminte şi accesorii pentru câini, a fost nevoită să îşi schimbe de mai multe ori aplicaţiile de mesagerie pentru a păstra legătura cu clienţii; afacerea ei depinde de internet. Telegram şi alte aplicaţii populare sunt blocate, la fel ca şi accesul la internet prin VPN, care teoretic protejează datele. Telegram rămâne însă una din mesageriile preferate de ruşi, iar pentru Wag n Tails, firma deţinută de Kukovineţ, este singura sursă de vânzări după ce în Rusia au fost interzise alternativele oferite de Meta – Instagram, în 2022, şi WhatsApp, în februarie anul acesta.
“Telegram este în ultimă instanţă totul pentru comunicarea cu clienţii”, a spus Kukovineţ în atelierul unde confecţionează pălării şi haine brodate pentru câini. Însă “este acum mai greu de urmărit cererile sosite. Nu funcţionează fără VPN activ, iar notificările de multe ori nu ajung”, a explicat mica întreprinzătoare, potrivit Agerpres.
Ea nu este singura care resimte presiunea. Circa 2,9 întreprinderi mici şi mijlocii din Rusia şi 14,1 milioane de ruşi care lucrează pe cont propriu folosesc aplicaţiile de mesagerie pentru afaceri, conform unei ştiri din septembrie anul trecut a agenţiei de presă Interfax.
Cu toate acestea, săptămâna aceasta Kremlinul a anunţat că nu va plăti despăgubiri firmelor pentru pierderile provocate de întreruperea internetului mobil la Moscova, cu ocazia aniversării înfrângerii Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că restricţiile sunt vitale pentru securitate.
Elita mediului de afaceri a ripostat – fapt neobişnuit, remarcă Reuters – iar un sondaj de opinie efectuat în martie de firma independentă Levada a arătat că peste două treimi din ruşi consideră că restricţionarea internetului le face viaţa mai grea.
Restaurantul Skrepka din Moscova a arătat că o problemă temporară legată de restricţii a făcut imposibilă în aprilie procesarea numeroaselor comenzi online pentru cozonacii glazuraţi tradiţionali de Paşte. “Telegram era oprit, iar clienţii au început să strige. A fost o pierdere de reputaţie”, a declarat directoarea Daria Teterina.
Nu există date oficiale despre efectul economic al diferitelor restricţii online. Valoarea bunurilor şi serviciilor comercializate în Rusia pe platforme digitale s-a ridicat anul trecut la 11.500 de miliarde de ruble (circa 154 de milioane de dolari), conform unei estimări făcute în martie de Asociaţia Firmelor de Comerţ Online.
“Când sunt în centrul oraşului, nu văd mesajele decât mult mai târziu”, a relatat Anton Belîh, managerul agenţiei imobiliare moscovite DNA Realty. “În general, asta provoacă multe neplăceri. Clienţii pierd venituri, comunicarea este îngreunată şi atât noi, cât şi clienţii noştri până la urmă pierdem bani”.
Preşedinţia rusă a respins criticile conform cărora măsurile reprezintă o revenire la controlul represiv al informaţiilor din perioada sovietică şi a susţinut că restricţiile sunt temporare.
Reuters apreciază însă că este puţin probabil ca aplicaţiile de mesagerie să revină la normal în viitorul apropiat. Autorităţile i-au intentat un proces penal fondatorului Telegram, Pavel Durov, şi promovează o alternativă susţinută de stat, numită MAX, pe care mulţi ruşi refuză să o folosească.
Belîh a afirmat că doar 2-3% din clienţii săi comunică prin MAX, iar Kukovineţ şi Teterina şi-au declarat intenţia de a folosi pe cât se poate Telegram. “Există (…) riscul ca nu toţi clienţii noştri să fie dispuşi să treacă pe platforme permise în prezent”, şi-a explicat Kukovineţ decizia.