Un tribunal austriac l-a găsit miercuri pe fostul ofițer de informații Egisto Ott vinovat de spionaj, pentru că a ajutat Rusia să-și vâneze oponenții și i-a vândut laptopuri și telefoane de stat la cererea agentului suspectat de Moscova, Jan Marsalek, potrivit Reuters.
Cazul lui Ott este cel mai mare caz de spionaj din Austria de când un colonel de armată pensionat a fost condamnat în 2020 pentru că a spionat pentru Moscova timp de zeci de ani.
Pe lângă spionajul în detrimentul Austriei, care se pedepsește cu o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare, Ott a fost găsit vinovat de infracțiuni precum abuz în serviciu, luare de mită și abuz de încredere.
Ott, în vârstă de 63 de ani, a pledat nevinovat și și-a susținut nevinovăția încă de la deschiderea procesului în ianuarie. El a fost condamnat la patru ani și o lună de închisoare.
Ott, îmbrăcat într-un costum închis la culoare și cămașă neagră, nu a reacționat la pronunțarea sentinței. Se simțea „calm”, a declarat ulterior reporterilor avocata sa, Anna Mair, adăugând că acesta intenționează să facă apel.
PRESUPUSUL AGENT DE LA MOSCOVA ESTE FUGAR
Procesul a oferit o imagine a activităților de culegere de informații ale Rusiei în Europa și a presupuselor operațiuni ale lui Marsalek pe tot continentul, după ce un tribunal din Londra a condamnat anul trecut trei bulgari pentru apartenența la o rețea de spionaj rusă condusă de acesta.
Marsalek, fostul director de operațiuni al Wirecard, firma germană de plăți care a dat faliment, este fugar și se crede că se află în Rusia. Prin urmare, acesta nu a putut fi contactat pentru a comenta.
S-a constatat că Ott a efectuat căutări neautorizate în bazele de date ale poliției și în alte baze de date, în încercarea de a localiza persoane pe care Moscova dorea să le vâneze, precum Dmitry Senin, un fost agent al serviciilor secrete ruse care a solicitat acum azil în Muntenegru.
Ott a recunoscut că a salvat rezultatele în contul său privat de Gmail sau în dosare de cazuri fără legătură ale agenției pentru care lucra, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției și Combaterea Terorismului, acum desființat.
Ott a spus că a acționat sub ordinele unui superior care fusese contactat de o agenție de informații occidentală aliată care spera să-l recruteze pe Senin, dar nu a precizat despre ce agenție sau din ce țară era vorba.
O altă țintă a fost jurnalistul bulgar Christo Grozev, care lucra pentru agenția de investigații Bellingcat și a condus reportajul acesteia privind otrăvirea din 2018, în Marea Britanie, a agentului dublu rus Serghei Skripal, pentru care Marea Britanie dă vina pe Rusia.
Moscova neagă implicarea în acel caz și a acuzat în mod regulat puterile occidentale că încearcă să alimenteze isteria anti-rusă.
Procurorii au declarat că Ott i-a furnizat lui Marsalek adresa lui Grozev din Viena, iar acesta a organizat apoi o spargere la apartament. Grozev s-a mutat ulterior din Austria din motive de securitate, când a aflat că era o țintă.
S-a constatat că Ott a furnizat unui complice al lui Marsalek un laptop SINA-S, care include hardware utilizat de guvernele Uniunii Europene pentru comunicații securizate, în schimbul a 20.000 de euro (23.200 de dolari).
De asemenea, el a furnizat rețelei lui Marsalek trei telefoane de serviciu aparținând membrilor biroului privat al ministrului de interne de atunci, care au fost recuperate după un accident nautic în 2017, a constatat instanța.
| Știri BVB