Noua ordine mondială și valul de protecționism schimbă regulile jocului: „România trebuie să depindă mai puțin de alții” (Dan Dungaciu)

• Dungaciu: „Dacă începe un război, s-ar putea ca cel care îți dă 60% din muniții să fie în tabăra cealaltă și să nu îți mai exporte nimic”

Lumea traversează un moment de cotitură strategică fără precedent, marcat de schimbarea ordinii mondiale, revenirea protecționismului economic și redefinirea alianțelor internaționale, a declarat sociologul și analistul Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR,  în cadrul evenimentului „Relansarea Industriei Naționale de Apărare”, ocazie cu care s-a lansat și Grupul de Securitate, Apărare și Afaceri Interne „Alexandru Ioan Cuza”.

Potrivit acestuia, actualul context geopolitic obligă statele să își consolideze capacitățile interne, inclusiv în domeniul energiei, producției industriale și industriei de apărare, într-o lume în care vechile concepte și instituții internaționale își pierd relevanța.

„Suntem într-un moment în care foarte puține lucruri pe care le știam anterior mai funcționează. Mă refer la concepte, la viziuni, la instituții”, a afirmat Dan Dungaciu.

Domnia sa consideră că lumea intră într-o nouă etapă geopolitică, în care marile puteri își reconfigurează strategiile și sferele de influență.

„Suntem în zorii pregătirii unei noi ordini mondiale. Toate ordinele mondiale s-au construit în urma unor războaie mondiale. Noi vrem acum să construim o nouă ordine mondială fără un război mondial și de aici toată tensiunea și ambiguitatea”, a spus Dungaciu.

În opinia sa, revenirea protecționismului economic este o consecință directă a noii realități strategice globale și nu reprezintă doar o opțiune politică punctuală.

„Protecționismul economic practicat de americani nu s-a născut doar din mintea lui Donald Trump. Este reacția la noile dezvoltări și la noile evoluții globale”, a declarat acesta.

Dan Dungaciu a subliniat că toate marile puteri globale acționează astăzi în primul rând în interes propriu: „Americanii le practică, chinezii le practică, europenii, într-un fel sau altul, vor dori să le practice. Toți au proiecte pentru ei. Noi nu avem un proiect pentru noi”.

În acest context, România ar trebui să își dezvolte propriile capacități strategice și să reducă dependența externă, fără a renunța la alianțele existente. „Trebuie să învățăm să ne bazăm pe noi înșine, să depindem mai puțin de alții, nu să ne părăsim aliații, ci să fim pregătiți dacă lucrurile se complică”, a explicat Dan Dungaciu, avertizând că actualele tensiuni geopolitice pot afecta inclusiv lanțurile de aprovizionare cu energie, armament sau produse esențiale.

„Dacă începe un război, s-ar putea ca cel care îți dă 60% din muniții să fie în tabăra cealaltă și să nu îți mai exporte nimic”, a spus el.

Dan Dungaciu consideră că una dintre componentele-cheie ale acestei repoziționări strategice trebuie să fie relansarea industriei naționale de apărare: „Industria națională de apărare nu este doar o chestiune economică. Este o chestiune politică și un imperativ național”.

El a criticat lipsa unei strategii coerente în domeniu și faptul că industria românească de apărare nu și-a construit suficient mecanisme de influență și reprezentare publică. „Industria de apărare nu a înțeles că totul este politic și că are nevoie de lobby, de suport și de reprezentare reală la nivelul deciziei politice”, a afirmat Dungaciu.

Referindu-se la schimbările produse de războiul din Ucraina, acesta a subliniat că noile conflicte sunt dominate de tehnologie și inteligență artificială. „Lupta viitorului este o luptă a inteligențelor. Asta înseamnă astăzi drona și noile tehnologii”, a spus el.

Totodată, Dan Dungaciu a criticat lipsa de coerență strategică a României în domeniul securității și apărării.

„Vedem în spațiul public o bâlbâială permanentă. Unii spun hăis, alții spun cea. Nu există o dezbatere clară despre ce nevoi reale are România”, a declarat acesta.

Grupul de Securitate, Apărare și Afaceri Interne „Alexandru Ioan Cuza” își propune să devină o platformă permanentă de dialog între experți, mediul academic, industria de apărare și zona politică, pentru elaborarea unor politici publice adaptate noii realități geopolitice și economice.