Accesul la finanțare rămâne principala provocare a companiilor aflate în dificultate, iar fără capital și fără recâștigarea încrederii investitorilor, restructurarea nu poate funcționa, a declarat Paul Cîrlănaru, CEO al CITR, în cadrul dezbaterii „Restructurarea – măsură de prevenire a insolvenței”, organizată, recent, de Financial Intelligence.
CEO-ul CITR a explicat că instrumentele juridice sunt importante, dar ele doar creează cadrul necesar pentru soluții economice reale: „Instrumentele, oricum le-ai defini, sunt menite să creeze cadrul necesar pentru a atinge niște rezultate și a identifica niște soluții în situații de distress. În cazul companiilor de stat, însă, discuția este diferită. Statul face policy și, în același timp, deține companii. Asta e complicat, pentru că, din punctul meu de vedere, atribuțiile incidentului proprietar al acestor companii, care poate fi un minister, sunt să facă politici în același domeniu în care activează respectiva companie.”
El a arătat că această suprapunere creează inclusiv dificultăți de finanțare: „Dacă plecăm de la premisa că, fără bani, nu facem restructurare, atunci, în cazul companiilor de stat, avem o problemă foarte distinctă. De unde banii aceia? Pentru că dacă tu discuți soluții de finanțare pentru companii deținute de stat, care face policy în același domeniu în care activează compania respectivă, imediat se ridică un steguleț. Stegulețul acela se va numi, într-o formă sau alta, ajutor de stat.”
Potrivit lui Paul Cîrlănaru, România trebuie să decidă cum tratează aceste companii: „Fie le tratăm așa cum le tratează legislația europeană, pe care noi am semnat-o cu foarte mult aplomb, respectiv ca pe actori economici într-o piață liberă, și atunci apar alte provocări și trebuie să ne uităm la administrare (…) ca fiind una competitivă, fie le vedem ca pe niște probleme economice.”
Paul Cîrlănaru a insistat că soluțiile reale nu pot veni doar din lege: „Legislația e doar un cadru. Dar niciodată nu o să ne învețe legea insolvenței să facem restructurarea.”
Acesta a subliniat că restructurarea este, în primul rând, un exercițiu economic și financiar: „Nu o să scrie în lege cum faci un debt to equity swap”.
Tema centrală a intervenției a fost finanțarea companiilor aflate în dificultate: „Sunt foarte rare cazurile în care poți restructura o companie fără capital, că e credit, că e equity, că e o formă a celor două. Cineva trebuie să pună bani, acolo unde nu mai este încredere”
El a explicat modul în care CITR analizează companiile din perspectiva accesului la finanțare: „Când facem studiul companiilor de impact, împărțim companiile nu în sănătoase, nesănătoase, bătute de soartă sau nu, ci finanțabile sau nefinanțabile. Dacă ești finanțabil, înseamnă că fie mai este spațiu să ridici capital, fie că ai cash flow să generezi o cifră de afaceri care să permită o finanțare și care dă încredere celeilalte părți.”
În practică însă, cele mai multe companii în dificultate pierd exact această componentă esențială – încrederea: „În cele mai multe cazuri, atunci când vorbim de orice formă de dificultate sau de orice formă de restructurare, am pierdut încrederea. Nimeni nu îți mai dă bani, ci vrea să ți-i ia, dacă se poate mâine. Și atunci, cum închizi gap-ul acesta imens între nevoia de finanțare, pe de o parte, și în același timp această lipsă de încredere? Îl închizi regenerând încredere, regenerând înțelegerea a ceea ce se întâmplă.”
Paul Cîrlănaru a arătat că există capital disponibil pentru companiile în distress, însă costul acestuia este foarte ridicat: „Cred că există mai mult decât înainte. Chiar anul trecut am negociat o structură de finanțare care într-adevăr sună dur, 15 milioane de euro la un cost de 20%, dar aceia sunt banii pe care îi primești în astfel de situații. Și îi primești dacă interlocutorul crede că poți să îi faci, pentru că altfel nu ți-i dă.”
El a explicat că investitorii caută randamente mari, tocmai pentru că riscul este ridicat. În opinia sa, România poate deveni atractivă pentru astfel de investiții tocmai datorită randamentelor ridicate.
Acesta a atras atenția asupra deteriorării accelerate a companiilor mari din economie: „Avem foarte multe companii peste 1 milion sau peste 4 milioane de euro care au intrat în insolvență. Acolo, raportul dintre asset-uri reale și datorii e 3/1. Găsești equity acolo? Ce-i vând unui potențial investitor, când eu sunt deja în această situație?”
Reprezentantul CITR a concluzionat că responsabilitatea profesioniștilor este să promoveze soluțiile și să reconstruiască încrederea în mecanismele de restructurare: „Nu aș blama antreprenorul individual, ci m-aș uita la cât de clar și vizibil este ce poți face, ce soluție există, cât se vorbește activ despre soluții, nu despre probleme individuale și asta până la urmă este responsabilitatea noastră, ca profesioniști în domeniu, să explicăm și să popularizăm ideea că există soluții.”
| Știri BVB