Restructurarea out of court ar trebui să devină prima linie de prevenție în redresarea companiilor aflate în dificultate, în completarea instrumentelor preventive formale – concordatul preventiv și acordul de restructurare – care își păstrează rolul atunci când dialogul direct nu mai este suficient, a declarat Mircea Șomlea, Partener INFINEXA, în cadrul dezbaterii „Restructurarea – măsură de prevenire a insolvenței”, organizată de Financial Intelligence. O restructurare construită din timp și calibrată corect poate menține expunerea bancară în categoria performantă, chiar dacă este restructurată, și păstrează deschisă fereastra de finanțare suplimentară pentru companie, un avantaj care se transferă inclusiv într-o eventuală procedură formală ulterioară.
Partenerul INFINEXA a pornit de la o observație de consens cu ceilalți speakeri: accesul la finanțare este determinant pentru succesul oricărei proceduri de restructurare. Pe acest fundal, a subliniat că România are astăzi un cadru normativ modern, aliniat practicilor europene, dar că rezultatele depind, în egală măsură, de modul în care acest cadru este folosit și, mai ales, de momentul în care intervine compania.
Trei linii de prevenție: out of court, proceduri preventive, insolvență
Mircea Șomlea a propus o reordonare a discuției în jurul a trei niveluri de intervenție, în care fiecare instrument își are rolul lui, iar utilizarea lor cronologică crește semnificativ șansele de redresare.
„Cred că ar trebui să gândim restructurarea pe trei linii. Prima linie este restructurarea out of court, adică pasul cel mai semnificativ, pentru că se petrece atunci când compania încă are toate opțiunile pe masă. A doua linie este concordatul preventiv sau acordul de restructurare – instrumente moderne, importante, care funcționează cel mai bine atunci când sunt precedate de o pregătire făcută în afara procedurii. Iar a treia linie, insolvența, ar trebui să fie întotdeauna ultima opțiune. Niciuna dintre aceste linii nu le exclude pe celelalte; dimpotrivă, ele se susțin reciproc.”
„Avem un cadru normativ modern, dar și responsabilitatea de a-l folosi în modul potrivit. Dacă tot mai multe companii ajung direct la concordat preventiv într-un moment în care criza de cash flow este deja instalată, atunci instrumentul preia o sarcină pentru care nu a fost gândit. Iar acest lucru poate afecta, în timp, reputația cadrului însuși. Spațiul real de prevenție se găsește, în multe cazuri, înainte de concordat.”
Confidențialitatea — primul avantaj operațional al out of court
Partenerul INFINEXA a explicat că, în prima fază a dificultății, restructurarea out of court oferă un avantaj operațional important: păstrarea confidențialității. Acest avantaj se traduce concret în relația cu lanțul de aprovizionare, cu clienții corporativi și, cu atât mai mult, cu finanțatorii cross-border.
„În restructurarea out of court există confidențialitate completă. Spre deosebire, în concordatul preventiv, chiar dacă intenția legislativă a fost să se păstreze o anumită discreție, procedura apare pe portal, iar finanțatorii instituționali află, de regulă, încă din primele zile despre intenția companiei. Nu este un repros la adresa procedurii, este pur și simplu o realitate operațională care contează în alegerea momentului potrivit pentru fiecare instrument.”
„Pentru companiile cu contracte de finanțare cross-border sau cu clienți corporativi importanți, mai apare un detaliu tehnic. Multe astfel de contracte conțin clauze de material adverse change, care pot fi declanșate automat de o procedură publică. Out of court nu declanșează aceste clauze, ceea ce permite companiei să își păstreze contractele și liniile de finanțare existente, în timp ce negociază.”
Restructurarea performantă: păstrează compania în relație activă cu banca
Mircea Șomlea a explicat ce înseamnă, din perspectivă prudențială, o restructurare făcută la timp și de ce acest aspect are consecințe directe asupra accesului la finanțare. Băncile sunt ținute de norme europene (EBA) care prevăd o serie de praguri pentru încadrarea expunerilor pe două axe — performantă sau neperformantă (stage 3 IFRS 9), respectiv restructurată sau nerestructurată. Una dintre categoriile rezultate, performant-forborne, este, de fapt, terenul ideal pentru o restructurare timpurie.
„O expunere performant-forborne înseamnă, în cuvinte simple, o expunere care a fost restructurată, dar care rămâne încă performantă în registrele băncii. Condiția tehnică este definită în Ghidul EBA și în Articolul 178 din Regulamentul european privind cerințele de capital — pierderea de valoare actualizată a expunerii trebuie să rămână sub 1%. EBA a reconfirmat recent acest prag. În practică, asta înseamnă că extinderi moderate de maturitate, perioade de grație pe principal, capitalizări proporționate ale arieratelor sau alte mecanisme similare , dacă sunt construite din timp și combinate cu compensări adecvate, pot menține expunerea în zona performantă.”
„Ce înseamnă asta pentru companie? Atunci când expunerea rămâne performantă, banca o tratează în continuare ca provizion calculat pe pierderea așteptată în următoarele 12 luni. Dacă expunerea devine neperformantă, provizionul se calculează pe lifetime expected loss, iar diferența poate fi, pentru aceeași expunere, de câteva ori mai mare. O expunere performant-forborne lasă companiei accesul la finanțare suplimentară — top-up, capital de lucru, instrumente de trade finance. Diferența între cele două statute este, în multe cazuri, diferența dintre o companie care continuă să funcționeze cu banca alături și una care trebuie să opereze în modul supraviețuire.”
„În ceea ce privește concordatul preventiv, deși există o reglementare expresă conform căreia procedura nu ar trebui să determine automat reclasificarea expunerii ca neperformantă, practica bancară poate fi nuanțată. Unele bănci au norme proprii, altele se aliniază ulterior recomandărilor auditorului extern. Nu este o critică la adresa procedurii — este o observație pe care antreprenorii ar trebui să o cunoască atunci când evaluează calendarul și varianta optimă. Tocmai pentru că efectul prudențial este atât de important, dialogul out of court purtat din timp dă cele mai multe șanse companiei să rămână într-o categorie sănătoasă.”
Concesia out of court — o investiție în continuarea finanțării
Argumentul către finanțatorii bancari, a explicat Partenerul INFINEXA, nu este de natură etică, ci de business. O concesie acordată într-un cadru out of court este, pentru bancă, o investiție în propria expunere, pentru că păstrează clientul finanțabil și păstrează relația activă.
„Inclusiv băncile pot vedea continuarea finanțării clientului, într-un cadru out of court, ca pe o măsură de conservare a expunerii proprii, nu doar ca pe o decizie de business. Tehnic, în această variantă, banca își păstrează posibilitatea de a finanța clientul mai departe. În procedurile formale, această posibilitate este, de multe ori, mult mai restrânsă. Concesia de astăzi, dacă este construită corect, înseamnă capacitatea de finanțare de mâine, atât pentru companie, cât și pentru bancă.”
„Ghidurile EBA cer băncilor să dispună de mecanisme de early warning signals și de politici de early engagement cu clienții care intră în zona de dificultate. Aceste mecanisme sunt extrem de valoroase atunci când funcționează și aici cred că putem face mai mult, împreună, ca să transformăm semnalele timpurii într-un dialog real, înainte ca opțiunile companiei să se restrângă.”
Standstill, consultant și un plan echitabil între finanțatori
Mircea Șomlea a explicat că restructurarea out of court nu se construiește de antreprenor singur, ci alături de un consultant de restructurare al cărui rol principal este să refacă încrederea între companie și finanțatori. Această abordare nu exclude o procedură preventivă formală ulterioară, dimpotrivă, dacă tranziția devine necesară, ea se face dintr-o poziție mult mai bună.
„Restructurarea out of court se face împreună cu un consultant de restructurare al cărui rol principal este să facă transferul de încredere între companie și finanțatori. Dacă există deja o criză de lichiditate, compania poate apela inițial la un standstill agreement între creditori și, ulterior, cu ajutorul consultantului, poate propune un plan de restructurare echitabil între finanțatori. Iar dacă, în decursul acestui proces, devine clar că este nevoie de un cadru formal, un concordat preventiv sau un acord de restructurare, tranziția se face mult mai bine, pentru că o parte din muncă a fost deja făcută.”
„Un alt avantaj este că ceilalți parteneri comerciali – furnizori, clienți nu sunt expuși automat la informația privind dificultatea. Comunicarea rămâne o opțiune a antreprenorului, calibrată în funcție de strategia construită împreună cu consultantul.”
Antreprenorul amână din lipsa unei imagini clare asupra consecințelor
Întrebat în ce moment ar trebui antreprenorul să apeleze la un consultant, Mircea Șomlea a observat că dificultatea financiară nu se instalează brusc, ci treptat, iar amânarea deciziei este, de cele mai multe ori, o problemă de informare asupra consecințelor unei eventuale clasificări sau a unui dialog deschis cu banca.
„Cred că noi, cei din panel, am înțeles motivele pentru care antreprenorul nu ia deciziile la momentul potrivit: în primul rând, lipsa unei imagini clare asupra consecințelor. Ce se întâmplă dacă spun băncii, cum mă va clasifica, ce înseamnă concret acea clasificare, mai am acces la finanțare. Multe lucruri se întâmplă pentru că antreprenorul nu cunoaște exact consecințele deschiderii unui dialog cu principalii săi finanțatori. Rolul nostru, ca specialiști, este tocmai să oferim această claritate înainte ca opțiunile să se restrângă.”
Mesajul pentru antreprenori și pentru finanțatori
În concluzie, Mircea Șomlea a transmis un mesaj dublu, pentru antreprenori și pentru finanțatorii bancari, centrat pe ideea că o restructurare făcută la timp construiește valoare pentru ambele părți și păstrează relația activă.
„Către antreprenori: discuția cu banca, purtată din timp, nu este un eșec personal. Este, dimpotrivă, semnul unei gestiuni responsabile. Către finanțatori: recunoașterea timpurie a semnalelor de dificultate, prin sistemele EWS, și o atitudine deschisă de early engagement protejează nu doar clientul, ci și calitatea propriei expuneri. Restructurarea out of court conservă opțiunile de finanțare ale companiei și permite băncilor să continue să fie alături de clienții.”
| Știri BVB