Vă prezentăm mai jos transcriptul conferinţei de presă de la Ministerul Apărării Naţionale, după prăbuşirea dronei de la Galaţi.
Subiectul conferinței de astăzi îl reprezintă atacurile cu drone din proximitatea României și drona care a lovit de dimineață acoperișul unui bloc din Galați. Cei doi prezentatori de astăzi sunt generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, și maiorul Bogdan Toma, purtătorul de cuvânt de la DSU. Vom începe cu scurte declarații de presă și apoi vom răspunde la întrebările dvs.
Gândurile noastre se îndreaptă către persoanele aflate în acest incident și care au fost afectate de acesta. Structurile de intervenție au acționat rapid pentru limitarea efectelor impactului. În prezent, toate instituțiile cu responsabilități în domeniu acționează coordonat pentru clarificarea circumstanțelor producerii acestui incident și pentru evaluarea completă a situației.
Siguranța cetățenilor rămâne prioritatea noastră. Sistemele de supraveghere ale spațiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situația aeriană din zona de frontieră, o situație deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ cincizeci de dispozitive de atac cu întrebuințare unică. Atacul a început în ora în jurul orelor 21,15 și a durat până în jurul orei două și douăzeci de minute, vizând porturile Reni, Orlivca, Chilia și Vâlcove.
În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situații, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliție aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești și o aeronavă IAR 330 Puma Socat. Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă.
Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1,46 de minute, la 19 km est Reni, a intrat în spațiul aerian al României la ora 1,52, a fost pierdută de pe radar la ora 1 și 56 de minute, parcurgând circa 10 km în spațiul aerian național.
Decizia de angajare a unei ținte aeriene se bazează pe informații confirmate și pe o evaluare permanentă a situației operaționale din zonă. În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse și cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare amenințări aeriene și luarea unei decizii de angajare și de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spațiul aerian național este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor.
O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care în acel moment nu aveam informații că este o dronă care are încărcătură de luptă sau este una de înșelare.
Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și a rezultat faptul că nu au existat oportunități reale de angajare a acesteia în condiții de siguranță.
Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situația este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfășurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire cu consecințe directe asupra populației din zonă.
Structurile Armatei României, împreună cu celelalte instituții ale statului, monitorizează permanent spațiul aerian şi sunt pregătite să reacționeze ori de câte ori situația o impune. Gestionarea unor astfel de incidente nu este responsabilitatea unei singure instituții. Ministerul Apărării Naționale lucrează și acționează permanent, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Serviciul Român de Informații și celelalte structuri competente pentru schimbul rapid de informații, evaluarea riscurilor și protecția populației.
Ministerul Apărării Naționale menține permanent legătura cu aliații din NATO pentru monitorizarea situației pe flancul estic al NATO.
Vom comunica transparent toate concluziile investigațiilor, imediat ce acestea vor fi disponibile. Vă mulțumesc!
Bună dimineața! Sunt maior Bogdan Toma, purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență. Și voi începe și eu prin a transmite însănătoșire grabnică celor două persoane rănite ca urmare a situației de urgență ce s-a petrecut în cursul acestei dimineți în municipiul Galați. După cum bine știți și așa cum a precizat și domnul general, instituțiile noastre colaborează foarte bine și îndeaproape, astfel încât încă de la ora 10.50, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Galați a transmis, ca urmare a informării primite din partea Ministerului Apărării Naționale, un mesaj de avertizare prin sistemul RO-ALERT pentru populația din zona vizată. Din nefericire, 10 minute mai târziu, o dronă s-a prăbușit pe acoperișul unui imobil de locuințe, provocând totodată un incendiu la nivelul unui apartament situat la etajul 10. Din nefericire, așa cum precizam și la începutul intervenției mele, două persoane au avut de suferit. Din fericire, rănile au fost unele superficiale. Cu toate acestea, au fost transportate la spital pentru continuarea investigațiilor medicale.
Totodată, alte două persoane au avut nevoie de asistență medicală la fața locului, acestea nefiind rănite, însă suferind atacuri de panică. Primele forțe de intervenție ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Galați au ajuns la locul solicitării în jurul orei 2 dimineața, ca urmare a apelurilor succesive primite prin Sistemul Unic de urgență 112. Și când spun asta mă refer la aproximativ cincizeci de apeluri care au fost primite în dispeceratul ISU care semnalau această explozie în jurul orei 02.07. Primele echipaje au sosit la locul intervenției și au confirmat ceea ce apelanții au transmis în cadrul apelurilor telefonice. Vreau să fac mențiunea că încă de la începutul intervenției noastre, am colaborat în sistem integrat atât cu forțele Ministerului Apărării Naționale, cu colegii din cadrul Serviciului Român de Informații, dar și cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și mă refer aici la Poliție și Jandarmerie.
Având în vedere că vorbim de un bloc de locuințe unde este o aglomerare mare de persoane, a fost decis la aproximativ un minut de la sosirea echipajelor de intervenție, a fost decis activarea Planului Roșu de intervenție, astfel că la locul solicitării, în mod gradual, au fost prezente cinci autospeciale de stingere, o auto scară, o autospecială de transport personal și victime multiple, o autospecială pentru descarcerare, o unitate de terapie intensivă mobilă SMURD, trei echipaje de prim-ajutor SMURD și opt ambulanțe de la Serviciul de Ambulanță Județean pentru acordarea îngrijirilor medicale. Totodată, având în vedere că numărul mare de persoane care s-au auto evacuat sau au fost evacuate de către colegii mei au fost puse la dispoziție și două microbuze. La ora 02.31 minute incendiul a fost lichidat și la 03.40 planul roșu de intervenție a fost dezactivat. Vă mulțumesc și, dacă îmi permiteți, vreau să fac o precizare și să transmit un mesaj pentru populație. Am primit foarte multe semnale din partea populației, inclusiv a operatorilor economici din mai multe zone, că mesajele RO-ALERT deranjează atât populația, cât și turiștii din zonă. Nu vă ascund faptul că citeam anumite comentarii de la postări în timp ce mă deplasam către această conferință de presă prin care anumite persoane care inițial au spus că nu vor mai lua în considerare mesajele RO-ALERT, au spus ca a fost o greșeală, au spus că nu mai luau mesajele în considerare și că într-adevăr și-au dovedit, dacă îmi permite să spun așa, utilitatea. Tragem un semnal public de alarmă că aceste mesaje nu sunt o glumă. Dacă nu se întâmplă, ne bucurăm că nu se întâmplă. Mesajele pe care le transmitem sunt pentru protecția cetățenilor și nimeni nu se joacă cu acest sistem. De asemenea, îi rugăm pe cei care și-au dezactivat această opțiune din dispozitivele mobile să aibă în vedere activarea acesteia, pentru că întregul sistem RO-ALERT vine în sprijinul cetățeanului, cetățeanului. Vă mulțumesc!
Vom trece în continuare la secțiunea de întrebări și răspunsuri.
Întrebare: Întrebarea mea este pentru cine poate să îmi răspundă – de ce nu este domnul ministru Miruţă? Dacă i s-a părut alt eveniment mai important decât acesta.
Răspuns: Domnul ministru, la acest moment este în discuție cu ceilalți factori de decizie, cu șeful armatei, cu domnul președinte, cu aliații din NATO și urmează să revină cu updates, cu precizări, pe măsură ce ele se concretizează și devin disponibile.
Întrebare: Întrebarea este pentru domnul comandant Maxim. Aș vrea să-mi explicați cam ce ar trebui să înțeleagă românii din aceste intruziuni de drone pe teritoriul României care sunt din ce în ce mai dese și din ce în ce mai apropiate de centrul țării? Care este mesajul pe care autoritățile îl adresează românilor în astfel de situații?
Generalul Maxim: Ce ar trebui să înțeleagă românii din aceste din aceste situații? Românii ar trebui să înțeleagă, din aceste situații, că Rusia este o amenințare pentru securitatea țărilor din zonă, iar acțiunea militară, războiul pe care îl duce împotriva Ucrainei, afectează în egală măsură și toate țările din flancul estic al NATO și nu numai.
Întrebare: Credeți că ar trebui să ne îngrijorăm și în ce măsură?
Generalul Maxim: Așa cum am apreciat în ceea ce am spus puțin mai devreme, nu ne confruntăm cu un atac al Rusiei asupra României. Însă trebuie să avem în vedere că astfel de situații s-au întâmplat și pot să se mai întâmple.
Întrebare: Domnule general, vă rog foarte mult să explicați românilor de ce această dronă nu a fost doborâtă la momentul la care a pătruns în spațiul aerian românesc. Colonelul Popovici de la M.Ap.N. a spus că există anumite limitări în sistemele pe care le deține România pentru a combate dronele care pătrund în țara noastră. Deci, întrebarea este de ce nu acționăm atunci când drona ajunge în spațiul aerian românesc?
Generalul Maxim: Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc, astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei. În continuare, așa tot cum am spus mai devreme, pentru a angaja o țintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecție, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere și angajarea acesteia. Timpul la dispoziție pe care l-am avut – patru minute – a fost extrem de scurt.
Întrebare: Domnule general, atunci înțeleg că România nu deține în acest moment niciun fel de sistem pentru a putea să intercepteze un astfel de atac sau o astfel de dronă, dacă timpul este mult prea scurt. Nu mă aștept ca alte drone să aibă un timp mai mare (…). Practic, avem un sistem care să ne apere în acea zonă sau în alte zone din țară?
Generalul Maxim: Avem un sistem care asigură supravegherea spațiului aerian al României și spațiul aerian adiacent României, în limita posibilităților tehnice și a radio- orizontului, pentru că sistemele de supraveghere a spațiului aerian sunt performante. Avem sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, care sunt proiectate și realizate înainte de 2023, când a demarat acest război al dronelor. Și România are o preocupare permanentă ca să-și îmbunătățească sistemul de angajare și de combatere a unor astfel de amenințări aeriene. Așa cum știți și este un subiect foarte bine discutat, în programul SAFE sunt prevăzute două astfel de capabilități, respectiv sistemele SkyX și Skyranger.
Întrebare: O ultimă întrebare, vă rog, domnule general, ați spus mai înainte că nu am acționat cu un proiectil, de exemplu, sau nu am doborât drona, pentru că era un risc ca aceste proiectil să ajungă în Ucraina. Vă întreb dacă interesul Ucrainei este mai important decât apărarea țării, pentru că asta se înțelege. Dacă noi nu putem să acționăm… Și iată, drona a ajuns totuși într-o zonă rezidențială, deasupra unui bloc, unde a și explodat, cu persoane rănite.
Generalul Maxim: În momentul de față eu vă pot spune doar că eu și toți care îmi sunt subordonați acționăm în limitele prevederilor legale aplicabile în România.
Întrebare: Domnule general Maxim, este pentru prima dată când auzim din partea unui reprezentant al Ministerului Apărării Naționale că există în continuare limitări legislative. Asta după ce am primit toate asigurările în lunile trecute, că nu mai există nicio limitare legislativă și voiam să vă întreb în primul rând, am fi aflat de aceste limitări legislative dacă o dronă nu se prăbușea pe un bloc din Galați?
Generalul Maxim: Da, vă informez că în cadrul Ministerului Apărării Naționale este o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, pentru că suntem pe timp de pace, pentru a putea angaja și limita astfel de situații, cum este a fost cea din această noapte.
Întrebare: Legea care permite angajarea unei drone, unui aparat de zbor pe timp de pace, e în vigoare, a fost publicată.
Generalul Maxim: Este în vigoare. Avem o limitare privind utilizarea armelor și dispozitivelor din dotarea armatei în spațiul aerian al unei alte țări.
Întrebare: Drona era deasupra Galațiului.
Răspuns: Pentru a angaja o astfel de de amenințare este nevoie de un tip de detecție, de analiză și de decizie.
Dacă drona era deasupra zonei locuite, angajarea ei punea în pericol și mai mult populația.
Întrebare: Ar fi fost nevoie de un acord cu Ucraina?Adică unde ar trebui să survoleze o dronă ca noi să fim siguri că racheta de pe F 16 nu ajunge în Ucraina?
Răspuns: Deasupra unei zone nelocuite.
Întrebare: Despre limitările militare, legate de tehnică, voiam să vă mai întreb – ce sisteme de apărare antiaeriană au fost în poziție de tragere, au ochit drona?
Răspuns: În dispozitivul care asigură securitatea populației și a infrastructurii din zona de nord a Dobrogei, au fost sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, dintre cele care sunt în dotarea Armatei României în prezent.
Întrebare: Ce sisteme au funcționat? Pentru că, într-adevăr, dumneavoastră spuneți că nu a fost timp – într-adevăr să ridici un F-16 și un Socat îți ia mai mult de 4 minute, asta știm cu toții. Noi doar pe asta ne bazăm – pe F-16 și pe Socat?
Răspuns: Ne bazăm și pe sisteme de apărare aeriană cu baza la sol…
Întrebare: Şi ce au făcut ele?
Răspuns: Ghepard, tunuri antiaeriene sau sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă.
Întrebare: Ce au făcut ele? De ce nu au funcționat?
Răspuns: În primul rând, așa cum am menționat, suntem într-o perioadă de pace. Nu putem să amplasăm sisteme militare în orice loc de pe teritoriul național, deci trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor, ale autorităților și ale autorităților le avem pentru a amplasa astfel de sisteme. Astfel de sisteme care au o rază de acțiune limitată, de la 1,5 km până la 6 km
Răspuns: Deci nu poți acoperi întreaga graniță. Ai nevoie de mult mai multe sisteme ca să poți să acoperi întreaga suprafață. Ca să poți să creezi acea perdea prin care nu poate pătrunde nimic, ai nevoie de mult mai multe sisteme și sistemele trebuie să poată să acopere înălțimile mici până la înălțimile mari.
Întrebare: O ultimă clarificare și închei – nu am înțeles foarte bine cum depinde Armata României de permisiunea unui operator economic, unei persoane private pentru o misiune de apărare a țării
Răspuns: Pentru că proprietatea privată este ocrotită prin lege.Noi nu suntem în război. Suntem în caz de pace. Suntem în situație de pace, acolo unde am primit acordul să instalăm sisteme am instalat. Acolo unde nu am primit acordul, nu am putut să le instalăm.
Întrebare: După incidentul de la Galați, de luna trecută, Ministerul Apărării Naționale a asigurat că va face mutări de tehnică în așa fel încât orașele și zonele locuite să nu mai fie puse în pericol. S-au făcut aceste dislocări?
Răspuns: Da. Am dislocat în zonă încă un radar de supraveghere a spațiului aerian, dovadă că această țintă a fost descoperită și urmărită permanent pe traiectul ei de evoluție. Am dislocat sisteme de apărare aeriană cu baza lala sol, însă, așa cum am spus, nu le putem amplasa piesă lângă piesă, iar traiectul de evoluție nu a intrat în zona de angajare a acestora.
Întrebare: Domnule general. Maxim, primarul spune că acolo nu există un radar, că au existat discuții, însă că acestea nu s-au concretizat. Dacă puteți să confirmați sau să puteți să informați această informație.
Răspuns: Sistemul de supraveghere a spațiu aerian din zonă acoperă orașul Galați, orașul Brăila și complexul de treceri peste Dunăre.
Întrebare: De ce reușim să doborâm drone în alte state, am văzut situația de zilele trecute, săptămânile trecute, din Estonia. La noi nu reușim să doborâm aceste aceste obiecte.
Răspuns: Situația operațională este cu totul și cu totul diferită. În Estonia, ţinta aeriană respectivă a stat 26 de minute în zona de supraveghere a radarelor dislocate acolo și a fost în procedură de angajare 22 de minute avionul, până ce a doborât ținta. Și a doborât-o printr-un procedeu care nu este specific, respectiv angajare de jos, de sub dronă, astfel încât să minimizeze orice risc. Racheta care a plecat de pe avion nu exista probabilitatea să lovească nimic pe suprafață.
Întrebare: Și în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian al României, acest lucru nu se poate pentru că…?
Răspuns: Evoluează prea puțin în spațiu aerian, au o suprafață efectivă de reflexie radar mult mai mică decât drona ucraineană din Lituania și Estonia și înălțimea de evoluție este de ordinul sutelor de metri.
Întrebare: Și încă o întrebare, vă rog, dacă îmi permiteți, atât pentru dumneavoastră, cât și pentru domnul maior Bogdan Toma – ce le transmiteți oamenilor din zona de est a țării care se confruntă cu aceste situații deja de multe luni? Iată, este cel mai grav incident cu care ne confruntăm. Cum vor mai putea oamenii aceia să-și continue viața trăind cu această amenințare și cu faptul că dronele sunt destul de greu de doborât?
Răspuns: Cunosc situația și cunosc preocuparea oamenilor, pentru că sunt permanent în contact cu oamenii din zonă, cu cei din Chilia Veche, cu cei din Periprava sau de la Ceatalchioi, unde au loc atacuri o dată pe săptămână. Cunosc care este sentimentul lor de nesiguranță, însă îi asigurăm de preocuparea noastră continuă pentru a li se asigura securitatea.
Răspuns: Și, dacă îmi permiteți, mulțumesc pentru întrebarea adresată. Așa cum am menționat încă din declarații, îndemnăm toată populația să ia în serios mesajele de tipul alert pe care le transmitem și să înțeleagă că în întregul efectiv al Ministerului Afacerilor Interne este în teren și pentru sprijinirea cetățenilor atunci când au nevoie.
Întrebare: Domnule general, ați văzut locul impactului? Din comunicatul dumneavoastră am văzut că e o dronă Geran 2, asta înseamnă cel puțin 40-50 de kilograme de explozibil. Dacă n-ar fi lovit casa liftului, cum a lovit, și să facă o gaură de un metru jumătate deasupra unui hol gol și ar fi lovit puțin mai jos, 2, 3, 4 metri, puteți să ne spuneți – sunteţi specialist- cam cum ar fi arătat blocul acela?
Răspuns: Încărcătura de luptă de pe Geran variază între 2 kg și 40- 50 de kilograme, cum aţi precizat dumneavoastră. Probabil cel puțin un apartament distrus.
Întrebare: Deci ar fi fost victime mult mai multe?
Răspuns: Da.
Întrebare: Anul trecut, Ministerul Apărării anunța că am primit sistemul MEROPS de apărare împotriva dronelor. În ianuarie anul acesta, generalul Gheorghiţă Vlad a spus că este în teste și urmează, citez, în curând, să fie integrat în sistemul de apărare aeriană a României. Ne puteți spune în ce stadiu este și dacă acest sistem, dacă ar fi fost operațional, poate că este, ar fi ajutat în această situație.
Răspuns: Sistemul MEROPS este operațional, este în curs de introducere în acest dispozitiv care asigură securitatea cetățenilor. În situația de la Galați nu ar fi putut să fie întrebuințat, deoarece sistemul lansează și combate amenințarea în urmărire și nu am fi lansat riscând o explozie deasupra Galațiului.
Întrebare: În data de 13 mai, acum aproximativ două săptămâni, președintele Ucrainei a fost aici la București. A avut o întrevedere cu președintele României. Au anunțat atunci și împreună atenție!, că este vorba despre un acord și că acum suntem pregătiți să doborâm dronele. Inclusiv Ucraina a spus că este de acord cu așa ceva și chiar ne va susține, pentru că era vorba despre un sistem pe care trebuia să-l dezvoltăm împreună cu Ucraina. Era vorba despre un contract care trebuia semnat, un contract pe care președintele Zelenski l-a semnat, de exemplu, deja cu Letonia. De ce nu am semnat acel contract? De ce nu suntem încă pregătiți, având în vedere că președinții celor două țări, inclusiv țara pe care ați menționat-o cu privire la spațiul aerian și la proiectilele care ar putea să ajungă acolo, de ce nu am semnat așa ceva? Deși s-a anunțat de la cel mai înalt nivel.
Răspuns: Păi trebuie să vă gândiți. Ați spus foarte bine – de ce nu am semnat, încă nu l-am semnat. Nivelul de reprezentare urmează să fie stabilit. La momentul acesta, gândiți-vă că de la discuțiile politice până la discuțiile tehnice trebuie urmați anumiți pași. La fel se întâmplă și cu implementarea unor sisteme, la fel se întâmplă și cu producția acelor sisteme. Nu se poate face de azi pe mâine. Da? Și decizia de a semna un acord la nivel de stat nu este la nivelul Ministerului Apărării Naționale. Da? Deci trebuie să vă gândiți că durează până se pune în aplicare o asemenea procedură, până semnează un asemenea acord și până încep să producă efecte aceste elemente.
Întrebare: O precizare, domnule general Maxim. Aţi spus că sistemul MEROPS este operațional. Este și introdus în sistemul de luptă?
Răspuns: Este în curs de introducere în sistemul de luptă. Ieri, șeful Apărării a avut o discuție telefonică cu șeful Forțelor terestre ale Statelor Unite din Europa și a solicitat transferul unor capabilități suplimentare care să contribuie la securizarea spațiului aerian al României.
Întrebare: Ministerul Apărării Naționale a propus, a avut discuții, în sensul activării articolului 4 NATO?
Răspuns: Se poartă discuții. Ministrul Apărării și șeful Statului Major al Apărării l-au informat în permanență pe președinte. Decizia de activare și de consultare a articolului 4 nu aparține Ministerului Apărării Naționale.
Ministerul Apărării Naționale urmează demersurile procedurale pentru îndeplinirea tuturor pașilor care să ne ducă într-o stare de siguranță.
Întrebare: Și ce propuneri legislative ați făcut în așa fel încât aceste limitări legislative să nu mai existe?
Răspuns: Propunerile legislative trebuie…. E foarte important să înțelegem următorul lucru – suntem în stare de pace. Sunt două țări în conflict la granița cu România. Da? Sunt două situații similare. Și trebuie să înțelegem diferența dintre statutul nostru de stat membru NATO și statutul de conflict de la granița cu Ucraina.
Modificările legislative trebuie actualizate în acord cu evoluția tehnologică. Procedurile noastre sunt adaptate și încercăm în fiecare zi să aducem elemente noi și să integrăm în sistem…
Întrebare: Esterăzboi de patru ani și jumătate. Și noi, după patru ani și jumătate, discutăm despre limitări legislative. OK, înțeleg, cred că mulți oameni pot să înțeleagă limitările tehnice. Nu s-a semnat SAFE, nu e pus în sistemul de luptă MEROPS…Dar după patru ani și jumătate nu considerați că este prea mult ca să vorbim despre limitări legislative? După ce au fost date nenumărate asigurări de la președinte în jos conform cărora putem să distrugem dronele, să le combatem…
Răspuns: Reiau discuția cu cele două state care sunt în conflict. Ideea este să tragi pe teritoriul statului român…ca să poți să tragi şi să nu tragi în teritoriul altui stat. Există riscul să poți să interpretezi acest lucru…
Întrebare: Şi în 4 ani jumătate nu am găsit o soluţie, nu am semnat un acord?
Răspuns: Decizia NATO în acest sens este să nu angajăm nimic în afara spațiului aerian național. Este o decizie NATO. Vă mulțumim!
Activitatea a luat sfârșit.
| Știri BVB