În copilărie, Vera Kalogera obişnuia să meargă în vacanţă împreună cu părinţii pe o insulă, la fel ca multe alte familii greceşti pentru care vacanţele anuale în Marea Egee sau Ionică erau o componentă omniprezentă a vieţii de familie, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Acum această mamă în vârstă de 35 de ani nu îşi mai permite o astfel de vacanţă. Chiar şi atunci când planifică călătorii mai scurte, destinaţiile preferate de vacanţă din Grecia sunt inaccesibile. “Situaţia este mai rea decât în anii precedenţi când vine vorba de alimente, energie, chirii”, spune Kalogera, o profesoară care locuieşte într-un cartier din Atena. “Ne-am redus cu adevărat toate cheltuielile neesenţiale”, declară Vera Kalogera.
Revenirea Greciei după criza economică din ultimul deceniu a fost lăudată atât de celelalte ţări din zona euro, cât şi de investitori. Însă, în spatele indicatorilor sănătoşi se află un declin al nivelului de trai, care îi împiedică chiar şi pe grecii relativ înstăriţi să beneficieze de această redresare.
Costul vieţii apasă asupra locuitorilor din întreaga Europă, agravat de creşterea recentă a preţurilor la energie şi alimente din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Puţine ţări, însă, ies în evidenţă la fel de mult ca Grecia în ceea ce priveşte decalajul dintre performanţa economiei şi realitatea cu care se confruntă gospodăriile.
Economia Greciei creşte mai rapid decât cea a multor state europene, bugetul său este pe surplus şi se aşteaptă ca până anul viitor să nu mai fie cea mai îndatorată naţiune a continentului. În paralel însă, inflaţia este printre cele mai ridicate din regiunea euro, în timp ce salariul mediu anual de aproximativ 18.000 euro este la mai puţin de jumătate din media în UE. Împreună cu Bulgaria, Grecia se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor şi puterea de cumpărare. De asemenea, Grecia are cea mai mare proporţie de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, după Bulgaria.
Având în vedere că în 2027 ar urma să aibă loc alegeri, despre care sondajele arată că ar putea să nu producă un rezultat clar, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a făcut din reducerea decalajelor dintre creşterea economică şi problemele cu care se confruntă gospodăriile o prioritate absolută pentru administraţia sa.
Guvernul de la Atena a implementat deja reduceri de impozite şi, mai recent, mai multe pachete de măsuri pentru a reduce preţurile la energie şi alimente, în urma începerii războiului din Iran. Totuşi, doar 7% dintre respondenţii la un sondaj publicat săptămâna trecută pe postul de televiziune Alpha TV au declarat că situaţia lor economică s-a îmbunătăţit anul trecut.
Creşterea economică, care în prezent este una de 2% pe an, trebuie să aibă un impact asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, a declarat recent Mitsotakis . “Îmbunătăţirea cifrelor macroeconomice trebuie să se traducă în beneficii şi mai tangibile pentru toţi”, a spus premierul grec.
Săptămâna trecută, guvernul de la Atena a lansat un site web şi o aplicaţie numită “Cât costă?”, unde oamenii pot compara zilnic preţurile pentru 8.700 de produse, cum ar fi alimentele. Deşi datele sunt încă în curs de elaborare, Mitsotakis a declarat că consumatorii greci au acum o altă “armă” în lupta împotriva costului vieţii. Aplicaţia arată că multe produse sunt mai scumpe decât în ţările europene mai bogate, în timp ce altele sunt mai ieftine. De exemplu, cel mai mic preţ pentru un deodorant roll-on popular pentru bărbaţi este de 2,71 euro, cu aproape un euro mai scump decât pentru acelaşi produs în Marea Britanie, deşi similar cu preţul mediu din Germania. De asemenea, este de remarcat faptul că unele produse locale, cum ar fi iaurtul, au un preţ mai mare într-un supermarket grecesc.
Conform celor mai recente date disponibile, în 2024, grecii au cheltuit, în medie, 35,5% din venitul disponibil al gospodăriilor pe costurile cu locuinţa. În aproape o treime din gospodării, această cifră a trecut de 40%, de peste trei ori media UE.
Un motiv pentru această problemă este că au existat puţine sau deloc construcţii sau investiţii în imobiliare după izbucnirea crizei economice din Grecia din 2010, potrivit lui Nikos Vettas, directorul general al think thank-ului Fundaţiei pentru Cercetare Economică şi Industrială. Acest lucru s-a schimbat doar în ultimii cinci ani.
“Acesta înseamnă că există un decalaj al ofertei care devine şi mai intens, deoarece oferta nu s-a adaptat la schimbările demografice. Nu există o lipsă generală de locuinţe în ţară, dar există o lipsă de locuinţe în anumite zone şi cu caracteristicile şi dimensiunile adecvate”, a spus Vettas.
În Atena, Vera Kalogera este genul de alegător pe care partidul lui Mitsotakis vrea să îl atragă. Recent, ea a născut primul copil şi a decis împreună cu soţul ei să se mute într-o casă mai mare. Au fost norocoşi pentru că şi-o puteau permite, dar chiar şi aşa bugetul lor lunar este încă întins la limită, spune profesoara. “Ne-a fost foarte greu să găsim o casă normală sub 1.000 de euro”, a spus Vera Kalogera. Acest lucru ar fi inaccesibil pentru mulţi oameni. Salariul minim în Grecia a crescut cu peste 40% din 2019, deşi este încă unul de 920 de euro pe lună.
Această situaţie scoate la lumină o schimbare a contractului social cu care se confruntă mulţi europeni, acela că generaţia lor va trăi mai bine decât părinţii lor, iar copii lor vor trăi mai bine decât ei.
A merge în vacanţă aşa cum făcea ea în copilărie este un lux pe care Kalogera nu şi-l mai permite acum. Profesoara îşi aminteşte cum într-o vară a mers în insula grecească Samos din Marea Egee, chiar lângă coasta Turciei, apoi s-a întors acasă, şi-a schimbat bagajele şi a plecat în Zakynthos, în Marea Ionică. “Îmi amintesc că stăteam în hoteluri care aveau două sau trei piscine şi înotam în mare dimineaţa şi în piscină după-amiaza. Mâncam în oraş de trei ori pe zi. Acum ieşim în oraş o singură dată”, spune Vera Kalogera.
| Știri BVB