O notă referitoare la oportunitatea sesizării CCR figurează pe agenda şedinţei de guvern de joi, reiese dintr-un comunicat transmis de biroul de presă al Guvernului, potrivit Agerpres.
“Puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanţelor salariale din justiţie), instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, se arată în nota semnată de secretarul general al Guvernului, Dan Reşitnec.
Măsura vine după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanţelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru ICCJ în 2026, o creştere de aproximativ 50% faţă de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părţi din aceste plăţi, redirecţionând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Decizia de a acţiona în instanţă a venit după ce preşedinta ICCJ, Lia Savonea, a depus o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile îndreptate împotriva magistraţilor, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.
| Știri BVB