Autor: Andrei Rădulescu
Eurostat a publicat pe 21 iulie anul curent estimările cu privire la evoluția finanțelor publice în țările membre ale Uniunii Europene în primul trimestru din 2026. Datele indică intensificarea procesului de consolidare a finanțelor publice în România în primul trimestru din acest an, într-o evoluție determinată atât de îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, cât și de ajustarea cheltuielilor publice.
Astfel, conform estimărilor pe baza ESA, ponderea veniturilor la buget în PIB a crescut de la 35,5% în ultimul trimestru din 2025 la 36,3% în primul trimestru din 2026. Este cel mai ridicat nivel din ultimul trimestru al anului 2023, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor publice în PIB s-a diminuat de la 43,0% în ultimul trimestru din 2025 la 39,9% în primul trimestru al anului curent, cel mai scăzut nivel din primul trimestru al anului 2023.
Prin urmare, ponderea deficitului bugetar în PIB s-a redus de la 7,5% în ultimul trimestru din 2025 la 3,6% în primul trimestru din 2026. Este cel mai redus nivel din ultimul trimestru al anului 2019, din perioada de dinainte de incidența pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară pe plan mondial de mai bine de 100 de ani).
Atrag atenția cu privire la faptul că România nu mai este țara membră a Uniunii Europene cu cel mai ridicat nivel al raportului deficit bugetar/PIB. Astfel, în primul trimestru din 2026 cele mai ridicate niveluri ale raportului deficit bugetar/PIB la nivelul Uniunii Europene au fost înregistrate în Bulgaria (7,6%), Ungaria (6,6%), Polonia (5,9%), Franța (5,1%) și Belgia (4,8%), potrivit estimărilor Eurostat, reprezentate în graficul de mai jos.
Estimările econometrice pe care le-am elaborat confirmă faptul că intensificarea procesului de consolidare bugetară în primul trimestru al anului curent a fost determinată de ajustarea componentei structurale a deficitului bugetar, până la doar 3% din PIB (pragul stabilit prin Tratatul de la Maastricht), aspect evidențiat în graficul următor. Acesta reprezintă cel mai redus nivel din ultimul trimestru al anului 2018.
Pe de altă parte, componenta ciclică a deficitului bugetar s-a intensificat la 0,6% din PIB în primul trimestru din 2026, cel mai ridicat nivel din primul trimestru al anului 2021 (din perioada pandemiei de coronavirus), ca urmare a scăderii activității economice.
Concluzionând, accelerarea consolidării bugetare în 2026 a fost determinată de reformele structurale implementate începând din vara anului 2025. Continuarea ajustării finanțelor publice în pofida scăderii anuale a economiei a fost necesară pentru evitarea retrogradării ratingului suveran.
Ajustarea semnificativă a finanțelor publice și reformele structurale aflate în derulare indică o probabilitate ridicată ca România să își mențină calificativul de țară recomandată pentru investiții pe termen scurt.
Totodată, rezultatele analizei econometrice elaborate exprimă faptul că perioada cea mai dificilă pentru finanțele publice a fost depășită, existând o probabilitate ridicată ca România să înregistreze un deficit bugetar inferior pragului de 5% din PIB în 2026, în absența unor noi șocuri care să determine o creștere puternică a percepției de risc pe piețele financiare internaționale.
De altfel, datele publicate recent de Ministerul Finanțelor indică un deficit bugetar de doar 2,0% din PIB în primul semestru din 2026, în scădere de la 3,64% în aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile în care veniturile la buget au crescut cu un ritm anual de 10,3%, semnificativ superior celui al cheltuielilor publice, de doar 0,8%.
| Știri BVB