Autor: Andrei Rădulescu
Estimările finale publicate recent de Eurostat confirmă stagnarea activității economice din România în T1 2026 față de trimestrul anterior, după scăderea trimestrială de 1,9% înregistrată în ultimul trimestru din 2025.
Din perspectivă anuală, economia României a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv în T1 2026, cu un ritm în intensificare la 1,5%. Este cea mai severă ajustare din trimestrul al treilea al anului pandemic 2020, aspect evidențiat în graficul de mai sus.
Se evidențiază însă creșterea formării brute de capital fix pentru al cincilea trimestru consecutiv în T1 2026, dar cu o rată anuală în decelerare la 1,2% (revizuire în scădere față de nivelul de 3,8% raportat anterior). Această evoluție confirmă gradul ridicat de rezistență al climatului investițional la riscurile și provocările interne și externe.
Totodată, consumul public a revenit pe creștere în T1 2026, înregistrând un avans anual de 13,9% (revizuire în sus de la 3,2%), după scăderea cu o rată anuală de 10,6% din T4 2025.
Pe de altă parte, consumul privat (principala componentă a PIB din perspectiva cererii) a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv în T1 2026, cu un ritm anual în intensificare la 3,9% (cel mai sever declin din T2 2020, din perioada primului val al pandemiei). Această evoluție a fost determinată de deteriorarea venitului disponibil real al populației, pe fondul intensificării presiunilor inflaționiste, determinată atât de factori interni (inclusiv consolidarea fiscal-bugetară), cât și de factori externi (consecințele conflictului din Orientul Mijlociu).
În ceea ce privește cererea externă netă, volumul exporturilor și volumul importurilor au continuat să crească în T1 2026, însă cu un ritm anual în decelerare, de 1,5% (revizuit de la 2,1%), respectiv 1,5% (revizuire în scădere de la 2,2%).
Analiza din perspectiva ofertei agregate indică scăderea valorii adăugate brute pentru al doilea trimestru consecutiv în T1 2026, cu o rată anuală în intensificare la 1,6%, cea mai severă diminuare din al treilea trimestru al anului 2024.
Această evoluție a fost determinată de scăderea industriei prelucrătoare (cu un ritm anual de 9,5%, cea mai severă din T3 2024), sectorului IT&C (cu 5,3% Y/Y, cel mai sever declin din T4 2011), comerțului cu ridicata și cu amănuntul, transporturilor și HORECA (cu 4,3%, cea mai severă ajustare din T2 2020), activităților imobiliare (cu 3,3%, cel mai sever declin din T3 2020) și sectorului primar (cu 3,0%, cea mai severă diminuare din T3 2024).
La polul opus, se evidențiază majorarea valorii adăugate brute din construcții pentru al cincilea trimestru consecutiv în T1 2026, cu un ritm anual în accelerare la 5,2%. De asemenea, valoarea adăugată brută din activitățile financiare și de asigurări a revenit pe creștere (după declinul înregistrat pe parcursul a patru trimestre consecutiv), urcând cu un ritm anual de 2,6% în primul trimestru din acest an.
Prognozele macroeconomice actualizate prin încorporarea estimărilor recent publicate de Eurostat indică scăderea activității economice pe plan intern cu un ritm anual de 0,2% în 2026, urmată de creștere cu rate anuale de 2,7% în 2027 și 3,4% în 2028. În acest scenariu, dinamica anuală a activității economice din România ar putea reveni în teritoriu pozitiv în ultimul trimestru din acest an, în absența unor noi șocuri.
Acest scenariu are la bază perspectivele de continuare a fluxurilor investiționale în economie, pe fondul nivelul ridicat de încredere al capitalului străin, continuării reformelor structurale și ameliorării absorbției fondurilor europene. De asemenea, contribuția cererii externe nete la ritmul anual al activității economice din România se va ameliora în trimestrele următoare, perspectivă susținută și de schimbarea de tendință pe cursul de schimb real efectiv al RON (barometru al competitivității internaționale), de la una crescătoare la una descrescătoare, aspect evidențiat în graficul de mai jos. Nu în ultimul rând, consumul privat va reveni pe creștere din 2027 (după ajustarea din acest an cu un ritm anual previzionat la 1,5%), pe fondul atenuării semnificative a presiunilor inflaționiste (care va determina scăderea costurilor de finanțare). Climatul macro-financiar internațional și tensiunile politice interne reprezintă principalele riscuri pentru evoluția economiei naționale pe termen scurt.
| Știri BVB