Conform acordului, Meta va plăti peste 12 miliarde de dolari, din care 459 de milioane pentru stingerea litigiilor mai vechi legate de scandalul Cambridge Analytica, firma britanică de consultanţă la care au ajuns datele a milioane de utilizatori de Facebook fără consimţământul acestora. Din totalul respectiv, 11,7 miliarde vor fi vărsate în zece tranşe anuale până în 2035. Meta va mai trebui să adauge cinci miliarde dacă Snap, TikTok şi YouTube acceptă reguli şi plăţi similare.
Banii vor fi destinaţi sănătăţii mintale a tinerilor şi prevenţiei, conform unor decizii viitoare ale legislativelor statelor care au încheiat înţelegerea.
Măsurile privind adolescenţii încep cu blocarea implicită a conturilor utilizatorilor Facebook şi Instagram cu vârste între 13 şi 17 ani între miezul nopţii şi ora locală 6 a.m., iar notificările vor fi întrerupte de la orele 22 la 7 a.m. şi în timpul cursurilor şcolare; serviciile de mesagerie sunt exceptate de la restricţie, care va intra în vigoare în termen de şase luni.
Adolescenţii nu vor putea accesa platformele respective mai mult de două ore pe zi, în total pentru ambele. Nu sunt incluse nici în această privinţă mesageria şi nu sunt luate în calcul materialele video mai lungi, de cel puţin 22 de minute. Potrivit Meta, adolescenţii americani petrec în medie o oră pe zi pe Instagram.
Numărul de like-uri (“îmi place”) va fi ascuns automat.
Filtrele de imagini care imită chirurgia plastică vor fi interzise.
În termen de patru luni Meta trebuie să propună un feed (flux) fără personalizare.
Dacă Snap, TikTok şi YouTube vor avea aceleaşi obligaţii – fie asumate prin acorduri, fie impuse prin legi în fiecare stat american – intervalul de interdicţie pe timp de noapte va fi extins între orele 22 şi 7.
Meta are la dispoziţie un an pentru a dezvolta un sistem de utilizare a vârstei utilizatorilor cu instrumente care nu trebuie să permită ca mai mult de 3% din adolescenţii de 13-15 ani şi mai mult de 10% din cei de 16-17 ani să se poată da drept adulţi. Orice cont nou pentru care nu s-a verificat în termen de 14 zile vârsta utilizatorului va fi considerat cont de adolescent.
Conform legislaţiei federale din SUA, copiii până la 13 ani nu au dreptul să acceseze platformele Meta. În absenţa unei dovezi contrarii, compania va trebui să presupună că un cont semnalat aparţine unui copil şi să dezvolte un model de detecţie în acest sens în termen de un an.
Statele care au încheiat acordul au acceptat că întrebarea dacă Meta a încălcat legea respectivă rămâne deocamdată fără răspuns.
Limitele de timp vor putea fi relaxate doar de un părinte al cărui cont este legat de cel al adolescentului. Adultul va primi în fiecare zi informaţii despre timpul petrecut de adolescent online şi va putea stabili când sunt orele de curs. Punctul slab recunoscut de ambele părţi din acord este lipsa unei garanţii că “părintele supraveghetor” este într-adevăr părintele adolescentului. În această privinţă, Meta consideră că problema este “foarte dificilă” şi “fără o soluţie precisă”, iar statele menţionează tehnologii “emergente” discutate şi în Europa sau Australia pentru rezolvarea situaţiei.
Un auditor independent va monitoriza aplicaţia de control timp de zece ani, pe cheltuiala Meta. O clauză separată din acord interzice companiei orice declaraţie înşelătoare despre dispozitivele de securitate pentru adolescenţi.
Meta a precizat că acordul se aplică doar în Statele Unite, iar dintre statele americane sunt excluse New Mexico şi Florida, care îşi continuă propriile lor proceduri. Înţelegerea nu acoperă Snap, TikTok şi YouTube şi nu soluţionează miile de reclamaţii ale unor familii şi districte şcolare.
Vincent Joralemon, director al unui centru de studii al facultăţii de drept de la Universitatea Berkeley din California, a explicat pentru AFP de ce a fost nevoie de un acord, nu de o lege: “dacă un parlament ar vota o lege prin care ar obliga Meta să limiteze timpul ‘de ecran’ al adolescenţilor, aceasta nu ar trece probabil testul Primului Amendament (la Constituţia SUA – n. red.), care protejează libertatea de exprimare. Dar nimic nu împiedică o companie privată să impună singură aceste reguli. El a apreciat că intentarea unor procese pentru a determina companiile să se autorestricţioneze este o modalitate inteligentă de a ocoli protecţia constituţională.
| Știri BVB