Comisia Europeană examinează relatări despre posibila reducere a vizibilității unor voci politice pe platformele Meta, în anumite regiuni. Întrebarea privește distribuirea mesajelor, inclusiv situațiile în care o postare rămâne online, dar ajunge la mai puțini utilizatori. Executivul european a invocat investigația deschisă în urmă cu doi ani, fără să anunțe în briefing o concluzie privind cazurile semnalate, potrivit 2eu.brussels.
Procedura lansată la 30 aprilie 2024 viza explicit politica prin care Facebook și Instagram reduceau prezența conținutului politic în sistemele de recomandare. Comisia a pus sub semnul întrebării compatibilitatea acesteia cu obligațiile de transparență, posibilitatea utilizatorilor de a contesta deciziile și evaluarea riscurilor pentru dezbaterea civică și alegeri. Aceasta era suspiciunea care justifica investigația, nu o constatare definitivă de încălcare a Regulamentului privind serviciile digitale.
Diferența dintre eliminare și distribuire este importantă pentru înțelegerea problemei. O postare poate fi accesibilă pe profilul autorului, dar să nu fie recomandată persoanelor care nu îl urmăresc. Un asemenea mecanism poate limita găsirea unor mesaje politice fără ștergerea lor. Totuși, scăderea audienței nu dovedește singură o restricție ascunsă: analiza trebuie să stabilească ce decizie a fost luată, în baza cărei reguli și asupra căror postări.
Regulamentul privind serviciile digitale prevede că restricțiile de vizibilitate motivate de caracterul ilegal al conținutului sau de încălcarea condițiilor platformei trebuie explicate utilizatorului prin motive clare și specifice. Obligația include retrogradarea conținutului, în condițiile prevăzute de regulament. Platformele trebuie să ofere și un mecanism intern gratuit de contestare a deciziilor relevante. Aceste garanții nu înseamnă că orice variație obișnuită a clasării unei postări constituie o sancțiune.
Explicațiile pentru deciziile de moderare sunt introduse de platforme în baza europeană de transparență creată prin regulament. Aceasta permite cercetătorilor și publicului să urmărească tipurile de măsuri raportate și motivele invocate. Datele pot ajuta la verificarea practicilor, dar sunt raportări ale platformelor: existența unei înregistrări nu stabilește automat că decizia a fost legală, iar baza nu oferă, prin ea însăși, o explicație completă a audienței fiecărei postări.
O cercetare publicată în iunie de Taylor Annabell și Catalina Goanta, de la Universitatea din Utrecht, arată de ce verificarea poate fi dificilă. Analizând 34 de documente ale Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube, autoarele au identificat probleme de claritate și coerență în regulile aplicabile conținutului politic. Studiul examinează politicile publicate, nu felul în care algoritmii au tratat anumite conturi, și nu confirmă cazurile de restrângere a vizibilității discutate la briefing.
Meta face, la rândul său, o distincție între exprimarea politică și promovarea plătită. Compania a oprit în UE reclamele politice, electorale și pe teme sociale în octombrie 2025, invocând dificultățile create de normele europene privind publicitatea politică. A precizat însă că utilizatorii și politicienii pot continua să publice mesaje politice fără promovare plătită. Această poziție nu răspunde separat acuzațiilor privind recomandarea postărilor.
Pentru cazurile semnalate acum, Comisia nu a identificat în rezumatul briefingului conturile sau regiunile vizate și nu a prezentat rezultatul unei verificări a distribuției. Etapa anunțată este examinarea relatărilor. Investigația din 2024 oferă cadrul pentru întrebările despre transparență și contestare, dar nu permite atribuirea automată a fiecărei scăderi de audiență unei încălcări comise de Meta.
| Știri BVB