Trecerea la impozitarea locuințelor în funcție de valoarea de piață nu ar determina neapărat o creștere semnificativă a veniturilor bugetare, ci mai degrabă o redistribuire a sarcinii fiscale între proprietari și localități, susține Adrian Vascu, senior partner Veridio.
Potrivit unei analize realizate de acesta, aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii de piață ar conduce la o creștere de aproximativ 4% a încasărilor estimate pentru locuințele din zona A a localităților analizate, prin extrapolare la nivel național. În schimb, diferențele între localități ar fi considerabile: în unele zone periurbane impozitele ar putea crește de peste două ori, în timp ce în numeroase orașe, inclusiv Constanța, Ploiești, Oradea și Galați, acestea ar putea scădea.
Într-o analiză publicată pe Facebook, Adrian Vascu atrage atenția că discuțiile privind introducerea impozitării proprietăților rezidențiale la valoarea de piață trebuie raportate la situația fiscală actuală, după majorarea impozitelor pe locuințe din 2026.
„Iar se aduce în discuție trecerea la valoarea de piață în impozitarea caselor noastre, ca o sperietoare. După creșterea din 2026 a impozitului pe locuințe, lucrurile nu mai stau așa”, afirmă acesta.
Potrivit evaluatorului, schimbarea sistemului de impozitare nu ar trebui să urmărească exclusiv majorarea veniturilor autorităților locale, ci corectarea diferențelor existente între proprietarii unor locuințe cu valori de piață comparabile.
-
Impozit de 0,1% din valoarea de piață: încasări mai mari cu aproximativ 4%
Adrian Vascu a realizat o simulare privind efectele aplicării unei cote de impozitare de 0,1% asupra valorii de piață a locuințelor. Concluzia sa este că impactul asupra veniturilor fiscale agregate ar fi relativ redus.
„Dacă impozitul s-ar calcula la 0,1% din valoarea de piață, încasările extrapolate la nivelul întregii țări pentru locuințe din zona A a fiecărei localități din eșantion ar crește cu circa 4%. Atât”, susține evaluatorul.
Estimarea se referă la o simulare bazată pe valorile medii ale locuințelor și pe impozitele actuale din localitățile incluse în analiză, nu la un calcul oficial al impactului bugetar pentru toate proprietățile rezidențiale din România.
Potrivit lui Vascu, efectul principal al modificării sistemului ar fi o reașezare a sarcinii fiscale. „Localități care azi plătesc mai mult decât ar fi firesc ar plăti mai puțin, iar altele, care plătesc prea puțin raportat la cât valorează locuințele de acolo, ar plăti mai mult”, explică acesta.
-
Localitățile în care impozitele s-ar putea mai mult decât dubla
Potrivit simulării prezentate de Adrian Vascu, cele mai mari creșteri ar putea apărea în anumite localități periurbane, unde valoarea proprietăților este ridicată în raport cu impozitele plătite în prezent.
Printre localitățile în care impozitul ar putea crește de peste două ori se numără: Tunari, Baciu, Ștefăneștii de Jos, Florești, Smeura, Apahida, Sânpetru, Agigea, Giroc, Șelimbăr, Lunca Cetățuii, Dobroești, Fundeni, Valea Lupului, Bucovăț, Chiajna, Rediu, Moșnița Veche, Dumbrăvița, Cristian, Dudu, Roșu, Valea Adâncă și Moșnița Nouă. Aceste localități sunt incluse de evaluator în categoria celor unde aplicarea unei cote uniforme de 0,1% asupra valorii de piață ar conduce la o majorare de peste 100% a impozitului estimat.
Vascu precizează însă că rezultatele sunt obținute pe baza valorilor medii și pot diferi de situația individuală a fiecărei proprietăți.
-
București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara: impozite mai mari, dar fără dublare
O a doua categorie cuprinde localitățile în care impozitele ar putea crește, dar fără să ajungă la dublul nivelului actual. În această categorie sunt incluse toate cele șase sectoare ale Bucureștiului, precum și Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Iași, Sibiu și Craiova.
Lista prezentată de Adrian Vascu mai cuprinde Sâncraiu de Mureș, Șcheia, Berceni, Sântandrei, Pielești, Lumina, Voluntari, Otopeni, Sinaia, Buzău, Bușteni, Popești-Leordeni, Bragadiru, Caracal, Mamaia, Alexandria și Cisnădie.
Prin urmare, potrivit simulării, proprietarii din marile centre urbane ar putea înregistra majorări ale impozitelor, dar acestea ar fi mai reduse, procentual, decât cele estimate pentru unele localități din zonele metropolitane.
-
Constanța, Oradea, Ploiești, Galați și alte orașe ar putea avea impozite mai mici
O parte importantă a analizei se referă la localitățile unde trecerea la impozitarea la valoarea de piață ar putea determina chiar o reducere a impozitelor.
Printre acestea se numără: Constanța, Oradea, Ploiești, Galați, Arad, Pitești, Târgu Mureș, Baia Mare, Alba Iulia, Târgu Jiu, Tulcea, Suceava, Bacău, Botoșani, Brăila, Satu Mare, Deva, Reșița, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamț, Zalău și Drobeta-Turnu Severin.
Lista este considerabil mai amplă și include, între altele, Năvodari, Miercurea Ciuc, Fetești, Slatina, Ghimbav, Topoloveni, Pașcani, Odorheiu Secuiesc, Aiud, Luduș, Gherla, Buftea, Săcele, Câmpia Turzii, Târgoviște, Mioveni, Codlea, Turda, Cernavodă, Vaslui, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Târgu Neamț, Călărași, Bistrița, Bârlad, Onești, Roman, Câmpina, Rădăuți, Sebeș, Curtea de Argeș, Giurgiu, Mangalia, Făgăraș, Sighișoara, Mediaș, Hunedoara și Petroșani.
Potrivit lui Vascu, aceste diferențe arată că actualul sistem de impozitare nu reflectă întotdeauna în mod proporțional valoarea economică a proprietăților.
-
Cum poate fi verificat impactul asupra unei locuințe
Adrian Vascu îi invită pe proprietari să compare impozitul plătit în 2026 cu suma care ar rezulta din aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii actuale de piață a locuinței. De exemplu, pentru o locuință evaluată la 100.000 de euro, impozitul calculat prin această metodă ar fi de 100 de euro anual.
Pentru o proprietate evaluată la 200.000 de euro, impozitul ar fi de 200 de euro anual, iar pentru una de 300.000 de euro, de 300 de euro.
Acestea sunt exemple de calcul, nu niveluri de impozitare adoptate printr-o nouă reglementare.
Evaluatorul recomandă compararea rezultatului cu impozitul efectiv plătit în 2026, pentru a observa dacă simularea realizată pe baza valorilor medii reflectă și situația individuală. „Pentru fiecare dintre localitățile de mai sus, cei care cunoașteți informații concrete despre prețurile actuale de piață și impozitul plătit pe 2026, înmulțiți valoarea de piață cu 0,1% și comparați ce obțineți cu impozitul plătit. Verificați dacă încadrarea de mai sus este corectă sau este influențată de valoarea medie”, afirmă Vascu.
-
Adrian Vascu: Reforma trebuie să urmărească echitatea fiscală, nu doar creșterea încasărilor
În opinia evaluatorului, orice modificare a impozitării proprietăților trebuie să pornească de la date concrete privind valorile de piață și nivelurile actuale ale taxelor locale. Acesta consideră că obiectivul principal al reformei ar trebui să fie eliminarea dezechilibrelor dintre localități, dar și dintre proprietățile aflate în aceeași localitate.
„Se impune însă ca schimbarea să nu mai urmărească doar creșteri de bani la buget, ci în primul rând să asigure o reașezare echitabilă a impozitului pe toate localitățile din România”, susține Vascu.
Evaluatorul adaugă că o reformă reală ar trebui să asigure un tratament fiscal echitabil inclusiv între proprietarii din aceeași localitate.
„Și apoi echitatea să fie asigurată și în cadrul aceleiași localități. Astăzi niciuna din aceste echități nu există. Asta ar însemna reformă”, concluzionează Adrian Vascu.
Trecerea la impozitarea locuințelor la valoarea de piață ar putea avea efecte foarte diferite asupra contribuabililor, în funcție de localitate și de valoarea proprietății, chiar dacă impactul agregat asupra încasărilor fiscale ar fi relativ redus în scenariul analizat.
| Știri BVB