Israelienii votează marți, 27 octombrie 2026, în cadrul unor alegeri parlamentare considerate decisive pentru viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu, aflat la putere de aproape 19 ani, în mai multe mandate. Scrutinul, primul după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran, se desfășoară pe fondul unei participări electorale record și al unei competiții strânse între coaliția de dreapta condusă de Netanyahu și opoziția reunită în jurul fostului șef al armatei Gadi Eisenkot, potrivit Reuters.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Israel, 44,9% dintre alegătorii înscriși votaseră în primele șapte ore de la deschiderea secțiilor, un nivel record pentru acest interval, relatează Reuters. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7:00 și se vor închide la 22:00. Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați la urne pentru a alege cei 120 de membri ai Knessetului, Parlamentul israelian.
Miza scrutinului depășește însă componența viitorului Parlament. Alegătorii sunt chemați să se pronunțe asupra conducerii politice a țării după trei ani marcați de conflicte militare, crize interne și deteriorarea relațiilor Israelului cu o parte dintre partenerii săi internaționali.
-
Netanyahu, în fața celui mai important test politic după 7 octombrie 2023
Potrivit unei analize Reuters semnate de Steven Scheer și Pesha Magid, Benjamin Netanyahu se confruntă cu o luptă pentru supraviețuirea sa politică, în condițiile în care alegătorii evaluează modul în care acesta a gestionat atacurile Hamas din octombrie 2023, războiul din Gaza și confruntările militare cu Iranul. Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, rămâne însă un politician cu o capacitate remarcabilă de supraviețuire, notează Reuters.
Premierul și-a construit campania electorală în jurul experienței sale în materie de securitate, al operațiunilor militare împotriva adversarilor Israelului și al relației apropiate cu președintele american Donald Trump, care și-a exprimat sprijinul pentru acesta.
Susținătorii premierului consideră că acțiunile militare ale Israelului au slăbit semnificativ capacitățile Hamas, Hezbollah și Iranului și că Netanyahu este liderul cel mai potrivit pentru a gestiona amenințările regionale.
În schimb, criticii săi îl acuză de eșecurile de securitate care au precedat atacurile din 7 octombrie 2023, de gestionarea războiului din Gaza și de accentuarea izolării internaționale a Israelului.
Netanyahu se confruntă și cu un proces de corupție, în cadrul căruia respinge acuzațiile formulate împotriva sa.
-
Gadi Eisenkot, principalul rival al premierului
Principalul adversar al lui Netanyahu este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar. Eisenkot încearcă să formeze o alternativă de guvernare prin reunirea unor partide de dreapta, centru și stânga, care au ca obiectiv comun înlăturarea actualului premier.
Potrivit Reuters, Eisenkot susține o politică fermă de securitate și consideră că Israelul trebuie să împiedice Iranul să obțină arme nucleare, fie prin mijloace militare, fie printr-un acord diplomatic susținut de Statele Unite.
Fostul șef al armatei s-a distanțat însă de partenerii de extremă dreapta ai lui Netanyahu, Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, și a criticat violențele comise de coloniștii israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată.
Reuters subliniază că Eisenkot nu susține soluția celor două state, care a reprezentat timp de decenii baza negocierilor de pace israeliano-palestiniene.
Prin urmare, competiția electorală nu reprezintă o confruntare între două viziuni fundamental diferite asupra tuturor problemelor de securitate, ci și o dispută privind conducerea politică a Israelului, componența viitoarei coaliții și relațiile cu partenerii internaționali.
-
Sondajele indică o competiție strânsă. Niciun bloc nu are asigurată majoritatea
Ultimele sondaje publicate înaintea scrutinului indicau o competiție foarte strânsă între blocul condus de Netanyahu și opoziția reunită în jurul lui Eisenkot.
Potrivit unei centralizări a sondajelor televiziunilor israeliene Channels 11, 12 și 13, prezentată de Haaretz și citată de Al Jazeera, blocul lui Netanyahu era creditat cu aproximativ 50 de mandate, iar cel al opoziției conduse de Eisenkot cu aproximativ 54. Aceste estimări nu reprezentau rezultate electorale și nu ofereau niciunuia dintre cele două blocuri majoritatea parlamentară necesară pentru formarea unui guvern.
În Israel, majoritatea absolută în Knesset presupune susținerea a cel puțin 61 dintre cei 120 de parlamentari.
Sistemul electoral proporțional, în care partidele trebuie să obțină minimum 3,25% din voturi pentru a intra în Parlament, face ca formațiunile mai mici să poată avea un rol decisiv în negocierile pentru formarea coaliției. Potrivit publicației The Times of Israel, 38 de partide participă la alegeri, însă numai aproximativ 11 sunt considerate favorite să depășească pragul electoral.
-
Votul cetățenilor arabi ar putea decide viitoarea majoritate
Unul dintre factorii care ar putea influența rezultatul scrutinului este participarea cetățenilor arabi ai Israelului, care reprezintă aproximativ o cincime din populația țării.
Reuters arată că o prezență ridicată la vot în această comunitate ar putea reduce șansele coaliției de dreapta conduse de Netanyahu de a obține o majoritate parlamentară.
Deși Gadi Eisenkot a exclus participarea partidelor arabe la o coaliție condusă de el, invocând diferențe de valori politice, analiștii nu exclud posibilitatea ca aceste formațiuni să susțină din Parlament un guvern minoritar, pentru a împiedica revenirea lui Netanyahu la conducerea executivului.
„Mă aștept să avem doar o majoritate foarte mică, indiferent de tabăra care câștigă. Nu o victorie zdrobitoare”, a declarat analistul politic israelian Amotz Asa-El, de la Shalom Hartman Institute, citat de Reuters.
-
Războiul din Gaza și relația cu Iranul, teme centrale ale scrutinului
Alegerile au loc la trei ani după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, în urma cărora aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel, iar alte 251 au fost luate ostatice, potrivit datelor israeliene citate de Reuters.
Ofensiva militară israeliană declanșată ulterior a provocat distrugeri extinse în Fâșia Gaza. Autoritățile sanitare din Gaza au raportat aproximativ 74.000 de palestinieni uciși în atacurile israeliene, potrivit Reuters.
În aceeași perioadă, Israelul a desfășurat operațiuni militare împotriva Hezbollah în Liban și a fost implicat în confruntări directe cu Iranul, inclusiv într-o campanie aeriană de 12 zile împotriva instalațiilor nucleare iraniene în 2025 și într-un conflict comun americano-israelian în 2026.
Aceste evoluții au consolidat importanța temelor de securitate în campania electorală, dar au alimentat și dezbaterile privind costurile umane, economice și diplomatice ale politicilor guvernului Netanyahu.
Pe plan intern, una dintre problemele controversate rămâne serviciul militar obligatoriu pentru evreii ultraortodocși, ai căror reprezentanți politici au avut un rol important în susținerea guvernelor conduse de Netanyahu.
-
Când vor fi cunoscute rezultatele
Primele sondaje la ieșirea de la urne sunt așteptate după închiderea secțiilor de votare, la ora locală 22:00.
Potrivit Al Jazeera, rezultatele numărării voturilor ar putea deveni clare în zilele următoare, iar publicarea oficială a rezultatelor este programată pentru 4 noiembrie.
Ulterior, președintele Israelului, Isaac Herzog, va consulta partidele parlamentare și va desemna candidatul care are cele mai mari șanse să formeze un guvern.
Acesta va avea inițial la dispoziție 28 de zile, cu posibilitatea unei prelungiri de 14 zile, pentru a negocia o majoritate parlamentară.
În cazul în care niciun candidat nu reușește să formeze o coaliție viabilă, Israelul ar putea intra într-o nouă perioadă de instabilitate politică și, eventual, într-un nou ciclu electoral.
Rezultatul alegerilor din 27 octombrie va determina nu doar dacă Benjamin Netanyahu își poate continua cariera de premier, ci și direcția politicii israeliene într-un moment de tensiuni regionale majore, relații internaționale complicate și diviziuni profunde în societatea israeliană.
| Știri BVB