Israelul se pregătește pentru alegerile parlamentare din 27 octombrie 2026, într-un context marcat de consecințele atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023, de conflictele regionale și de presiunile asupra economiei. Sondajele publicate înaintea scrutinului indică o competiție strânsă între blocul premierului Benjamin Netanyahu și partidele de opoziție, fără o majoritate parlamentară sigură. Dincolo de viitorul politic al premierului, alegerile au implicații importante pentru bugetul apărării, finanțele publice, investiții și relațiile Israelului cu Statele Unite, Iranul și statele arabe.
Alegerile legislative din Israel au loc într-un moment în care securitatea națională, costurile războaielor și disputele privind responsabilitatea politică pentru atacurile din 7 octombrie 2023 domină agenda publică. Scrutinul va determina componența viitorului Knesset, parlamentul israelian cu 120 de membri, și va deschide negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare.
Pentru premierul Benjamin Netanyahu, liderul Likud, alegerile reprezintă un nou test politic după o perioadă marcată de conflicte militare, tensiuni interne și controverse privind reforma justiției.
Pentru opoziție, principala provocare este transformarea nemulțumirilor față de actuala conducere într-o majoritate parlamentară, în condițiile în care partidele care contestă guvernarea Netanyahu au poziții diferite asupra securității, economiei și relațiilor cu formațiunile arabe.
-
Sondajele indică un parlament fragmentat
Potrivit unui sondaj i24NEWS/Direct Polls, realizat în perioada 22–23 octombrie, blocul politic asociat lui Netanyahu ar obține 59 de mandate, sub pragul de 61 necesar unei majorități în Knesset. Aceeași cercetare indică 47 de mandate pentru opoziția ne-arabă și 14 mandate pentru partidele arabe.
Alte sondaje prezintă însă o distribuție diferită. O cercetare publicată de Zman Yisrael, citată de The Times of Israel la 22 octombrie, indica 51 de mandate pentru blocul Netanyahu, în timp ce o medie a mai multor sondaje disponibile la 23 octombrie plasa același bloc în jurul a 52 de mandate.
Diferențele dintre cercetări arată gradul ridicat de incertitudine privind configurația viitorului parlament. Un element esențial este că în Israel premierul nu este ales direct de cetățeni. Alegătorii votează liste de partid, iar formarea guvernului depinde de capacitatea unui lider politic de a reuni sprijinul parlamentar necesar. Pragul electoral de 3,25% poate influența semnificativ distribuția finală a mandatelor, mai ales în cazul partidelor mici.
-
Netanyahu, confruntat cu o opoziție fragmentată
Benjamin Netanyahu conduce blocul format în jurul Likud, alături de partide naționaliste și religioase. Campania sa pune accent pe securitatea Israelului, experiența de conducere și răspunsul la amenințările regionale. În același timp, opoziția continuă să solicite clarificarea responsabilităților politice și instituționale pentru eșecurile de securitate care au precedat atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Printre principalii actori ai opoziției se numără Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene, precum și foștii premieri Naftali Bennett și Yair Lapid.
Deși aceste formațiuni contestă actuala guvernare, diferențele dintre ele complică negocierile pentru formarea unei eventuale coaliții.
O importanță deosebită o au și partidele arabe, ale căror mandate pot influența raportul parlamentar de forțe. Totuși, posibilitatea includerii lor într-o coaliție sau a obținerii unui sprijin parlamentar extern rămâne un subiect politic sensibil.
-
Serviciul militar al ultraortodocșilor, una dintre marile dispute
Una dintre temele centrale ale campaniei privește încorporarea bărbaților ultraortodocși. După anii de război și mobilizarea prelungită a rezerviștilor, regimul scutirilor de la serviciul militar pentru studenții instituțiilor religioase a devenit o sursă majoră de tensiune.
Partidele religioase ultraortodoxe, între care Shas și United Torah Judaism, urmăresc protejarea statutului comunităților pe care le reprezintă. În schimb, mai multe formațiuni de opoziție susțin extinderea obligațiilor militare și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților privind apărarea. Disputa are și implicații economice, întrucât mobilizarea militară afectează disponibilitatea forței de muncă, activitatea companiilor și cheltuielile publice. Pozițiile partidelor ultraortodoxe vor conta și în negocierile pentru formarea viitorului guvern.
-
Costul războaielor și presiunile asupra bugetului
Din perspectivă economică, viitorul guvern israelian va trebui să gestioneze consecințele financiare ale conflictelor militare și ale creșterii cheltuielilor pentru apărare. Războaiele au exercitat presiuni asupra finanțelor publice, în timp ce mobilizarea rezerviștilor și incertitudinea regională au afectat activitatea unor sectoare economice. În același timp, costul vieții și fiscalitatea rămân preocupări importante pentru populație.
Majorarea TVA la 18% în 2025 a reprezentat una dintre măsurile fiscale adoptate în contextul necesităților bugetare crescute. Viitorul executiv va trebui să stabilească modul în care va finanța nevoile de securitate fără să accentueze excesiv presiunea fiscală asupra gospodăriilor și companiilor.
Pentru investitori, principalele elemente de urmărit vor fi orientarea politicii bugetare, stabilitatea coaliției de guvernare și evoluția riscurilor geopolitice.
-
Industria tehnologică și investițiile, dependente de stabilitatea regională
Israelul are un sector tehnologic dezvoltat, cu o contribuție importantă la exporturi, investiții și activitatea economică. Pentru companiile tehnologice și investitorii internaționali, predictibilitatea politicilor publice și evoluția situației de securitate sunt factori esențiali.
O eventuală prelungire a negocierilor pentru formarea guvernului ar putea menține incertitudinea politică, în timp ce continuarea tensiunilor regionale ar putea afecta încrederea investitorilor și deciziile privind proiectele pe termen lung.
În acest context, politica economică a viitorului executiv va trebui să răspundă simultan nevoilor de finanțare a apărării și obiectivului de susținere a competitivității economiei.
-
Relațiile cu Iranul și statele arabe, o miză geopolitică majoră
Rezultatul alegerilor va fi urmărit atent și în plan internațional, în special din perspectiva politicii Israelului față de Iran, Gaza și Cisiordania. Relația cu Statele Unite va continua să fie esențială pentru securitatea Israelului, în timp ce raporturile cu statele arabe vor influența perspectivele diplomatice și economice ale regiunii.
Totuși, o eventuală schimbare de guvern nu ar însemna automat o modificare fundamentală a politicii de securitate, având în vedere că există și poziții comune între principalele formațiuni politice israeliene asupra unor dosare regionale.
Pentru piețele internaționale, în special pentru cele de energie și transport maritim, evoluțiile politice din Israel contează prin impactul pe care l-ar putea avea asupra riscurilor de securitate din Orientul Mijlociu. Orice escaladare regională ar putea influența percepția investitorilor asupra aprovizionării cu petrol și gaze, precum și asupra rutelor comerciale.
-
Formarea guvernului, următoarea provocare după scrutin
Dincolo de rezultatul obținut de fiecare partid, principala întrebare după alegeri va fi dacă poate fi constituită o majoritate parlamentară stabilă. Într-un sistem politic fragmentat, partidele mici pot avea o influență disproporționată asupra negocierilor de coaliție.
Vor conta în special numărul mandatelor obținute de blocul Netanyahu, rezultatele principalelor formațiuni de opoziție, reprezentarea partidelor arabe și condițiile formulate de partidele ultraortodoxe.
În absența unei majorități clare, negocierile s-ar putea prelungi, iar actualul executiv ar putea continua să gestioneze afacerile curente până la formarea unui nou guvern.
Pentru economia Israelului și pentru partenerii săi internaționali, miza alegerilor nu se limitează, așadar, la identitatea viitorului premier, ci privește capacitatea noului guvern de a asigura stabilitate politică, disciplină bugetară și predictibilitate într-un mediu regional marcat de riscuri ridicate.
| Știri BVB