• Criza valutară a Turciei a devenit atât de gravă încât autoritățile ar putea încerca să limiteze retragerile de numerar de pe cardurile de credit pentru a împiedica lira turcească să scadă.

Piețele turcești rămân la limită înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale de duminică, în condiţiile în care unii analişti spun că realegerea președintelui Recep Tayyip Erdogan ar provoca probleme economice mai profunde și ar trimite lira turcească într-o nouă direcție, potrivit al-monitor.com.

Erdogan, a cărui politică controversată a ratelor scăzute este învinuită pe scară largă pentru turbulențele economice din Turcia, a ratat victoria la votul prezidențial din 14 mai, sfidând sondajele de opinie, în condiţiile în care majoritatea l-au pus pe rivalul său, Kemal Kilicdaroglu, în frunte. Erdogan a obținut 49,5% din voturi, chiar sub pragul de 50%, în timp ce Kilicdaroglu, care promisese revenirea la economia tradiţională, a strâns 44,9%.

Votul a fost urmat de o dezamăgire a pieței, în condițiile în care perspectiva ca Erdogan să câștige turul doi a slăbit speranțele de a pune capăt politicilor sale neortodoxe, marcate de reduceri ale ratelor dobânzilor, în ciuda creșterii inflației și a vânzării rezervelor băncii centrale pentru a susține lira. Erdogan a declarat pentru CNN săptămâna trecută că nu va schimba politica sa economică dacă va câștiga un al treilea mandat pentru a guverna țara.

La doar două zile după votul din primul tur, banca centrală a emis reguli noi pentru bănci, menite să limiteze creditele, inclusiv retragerile de numerar de pe cardurile de credit, pe care oamenii le folosesc adesea ca alternativă mai ieftină la împrumuturi.  Pentru a forța băncile să respecte restricțiile, banca centrală le-a obligat să dețină obligațiuni guvernamentale suplimentare cu randament scăzut pentru astfel de tranzacții ale clienților lor.

Goana după numerar

La baza acestei mișcări a stat îngrijorarea Ankarei că oamenii s-ar grăbi să obțină numerar pentru a cumpăra valută sau aur pentru a se proteja împotriva posibilei deprecieri a lirei. Cererea de valută și aur a crescut brusc în perioada premergătoare
alegerilor, iar noua agitație valutară dinaintea scrutinului ar putea afecta șansele lui
Erdogan de realegere.

Apărând măsura într-un interviu de tv din 18 mai, vicepreședintele Fuat Oktay a denunțat utilizarea avansurilor în numerar pentru a cumpăra valută sau aur pentru „investiții sub saltea” care nu contribuie cu nimic la economie. Regulamentul, a spus el, vizează clienții băncilor cu venituri mari, cu limite de carduri de peste 50.000 de lire (2.500 de dolari).

Măsurile au provocat o reacție în rândul cetățenilor, deoarece unele bănci au oprit avansurile în numerar sau au limitat utilizarea cardurilor de credit, printre alte restricții. Pentru mulți oameni din Turcia, retragerile de numerar de pe cardurile de credit sunt singurul mijloc de a face față unei crize severe a costului vieții, inflația fiind de 44% după ce a atins un vârf de 85,5% în octombrie. Chiar și unii membri ai partidului de guvernământ au denunțat restricțiile și, în cele din urmă, banca centrală a retras reglementarea cardului de credit pe 19 mai.

A devenit atât de gravă criza valutară a Turciei încât autoritățile ar limita chiar și retragerile de numerar de pe cardurile de credit pentru a împiedica lira să scadă? Fragilitatea este într-adevăr atât de alarmantă și mulți se tem că ar putea deveni de necontrolat în curând.

În centrul temerilor se află epuizarea rezervei valutare a băncii centrale. Începând
cu 12 mai, rezervele brute de aur și de schimb valutar ale băncii au totalizat 105,1 miliarde de dolari, iar rezervele sale internaționale nete se ridicau la doar 2,3 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2002. De fapt, rezervele valutare nete au fost negative de 58 de miliarde de dolari, după ce au fost deduse schimburile valutare și depozitele în curs de plată ale țărilor străine. Schimburile valutare cu Qatar, Emiratele Arabe Unite, China și Coreea de Sud și depozitele din Arabia Saudită, Azerbaidjan și Libia au totalizat aproximativ 36 de miliarde de dolari.

Ankara a evitat o perspectivă și mai proastă datorită unei scheme speciale de depozite pentru a controla goana după dolari, introdusă după o criză valutară completă în decembrie 2021. În cadrul schemei, trezoreria și banca centrală compensează deponenții în lire pentru orice pierderi datorate căderii monedei. Începând cu 12 mai, depozitele din schemă aveau o valoare de aproape 120 de miliarde de dolari, în creștere față de 55 de miliarde de dolari în urmă cu un an, potrivit datelor oficiale.

Încurajând deponenții să-și convertească moneda străină în liră și atrăgând economii care altfel ar fi putut fi dolarizate, schema a devenit principala muniție a băncii centrale în apărarea lirei. Totuși, aceasta a costat 182 de miliarde de lire (9,2 miliarde de dolari) în fonduri de trezorerie și bănci centrale plătite deponenților pentru a le compensa pentru deprecierea lirei.

Rusia salvează situația

Gesturile financiare ale Rusiei sunt văzute ca un alt factor important care a ajutat banca centrală să rămână pe linia de plutire, demonstrând relația bună dintre Erdogan și președintele rus Vladimir Putin, scrie al-monitor.com. Datele legate de acţiunile Rusiei nu sunt în totalitate transparente, dar se crede că Putin l-a susținut în mod tacit pe Erdogan pentru a-l ajuta să câștige alegerile, mai spune publicaţia.

Sprijinul rus cunoscut public a început vara trecută, când compania sa de stat de energie nucleară Rosatom a început să transfere dolari filialei sale din Turcia, care construiește prima centrală nucleară din țară. Transferurile au însumat până la 10 miliarde de dolari. Au existat speculații că oligarhii ruși ar aduce bani în Turcia, pe fondul creșterii semnificative a achizițiilor de case de către ruși și a noilor companii create cu parteneri ruși după războiul din Ucraina.

Mai mult, Rusia a fost de acord să amâne o factură de gaz turcească de 600 de milioane de dolari până în 2024, ca parte a unui acord prin care plățile de gaze de până la 4 miliarde de dolari pot fi amânate până anul viitor, a informat Reuters la începutul acestei luni. Într-un semn care coroborează vânzările rusești pe credit, compania de stat de gaze din Turcia BOTAS, care cumpără valută de la banca centrală pentru a plăti importurile de energie, nu a mai făcut astfel de tranzacții de ceva vreme.

Scăderea rezervelor băncii centrale se datorează, de asemenea, vânzării de aur de către bancă către piață pentru a satisface creșterea cererii locale în ultimele săptămâni, în timp ce oamenii se străduiesc să își protejeze valoarea economiilor. Rezervele de aur ale băncii centrale se situau la 687 de tone pe 12 mai, în scădere de la 844 de tone pe 10 martie.