Economia României ar urma să înregistreze în 2027 o creștere reală de numai 0-0,5%, mult sub prognozele de 1,8-2,5% ale principalelor instituții internaționale, în timp ce inflația ar urma să se situeze în zona de 4-5%, deficitul bugetar în jurul a 6% din PIB, iar cursul de schimb ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei/euro la sfârșitul anului, potrivit „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, prezentat luni de CFA România.
VEZI AICI RAPORTUL – CFA_Romania_FY2027_Macroeconomic_OUTLOOK-final
Raportul a fost prezentat în cadrul unei conferințe susținute de Adrian Codirlașu, CFA, președintele CFA România, și Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreședintele organizației.
Scenariul de bază al CFA România indică pentru 2027 o ușoară revenire a economiei, dar nu o întoarcere la modelul de creștere de dinaintea pandemiei, bazat puternic pe consum.
Inflația mai redusă și îmbunătățirea veniturilor reale ar trebui să sprijine consumul, iar investițiile finanțate din fonduri europene rămân principalul factor care ar putea determina o evoluție mai bună decât scenariul de bază. În sens contrar acționează consolidarea fiscală, necesarul ridicat de finanțare al statului și persistența presiunilor inflaționiste.
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este diferența semnificativă dintre prognoza CFA România și estimările externe privind creșterea economică din 2027.
CFA România estimează o creștere reală a PIB de numai 0-0,5%, în timp ce BERD anticipează 1,8%, Erste Group Research – 2,2%, Comisia Europeană – 2,3%, iar FMI – 2,5%. Media acestor estimări externe este de aproximativ 2,2%.
CFA explică diferența prin faptul că o asemenea revenire ar presupune o accelerare economică dificil de susținut în actualele condiții.
Dacă activitatea economică rămâne stagnantă în a doua jumătate a anului 2026, pentru atingerea unei creșteri de 2,2% în 2027 ar fi necesar un avans secvențial de aproximativ 0,9% trimestru la trimestru în fiecare trimestru al anului viitor, de peste șapte ori mai mare decât media de 0,1% înregistrată în perioada 2023-2025.
În schimb, estimarea CFA de 0-0,5% este compatibilă cu ritmuri trimestriale de creștere de numai 0-0,2%, apropiate de evoluțiile recente.
La conferința de prezentare, Adrian Codirlașu a explicat că modelul de creștere economică bazat pe stimularea consumului nu mai poate funcționa în condițiile actualelor dezechilibre.
„Până nu ne închidem dezechilibrele”, revenirea la un asemenea model nu este sustenabilă, a explicat acesta, avertizând că introducerea din nou a unor cantități mari de bani în economie nu ar produce automat creștere economică, ci s-ar putea transforma în importuri, datorii și dezechilibre suplimentare.
CFA România estimează pentru 2027 o inflație medie de aproximativ 5% și o inflație de circa 4% la finalul anului, cu riscuri orientate în sus.
CFA avertizează însă că presiunile de fond rămân importante, în special în zona serviciilor, a prețurilor administrate, a energiei și prin transmiterea deprecierii cursului de schimb în prețurile interne.
În aceste condiții, relaxarea politicii monetare ar urma să fie graduală. Pentru bugetarea companiilor, CFA consideră prudentă ipoteza unei dobânzi-cheie de 5-5,5% la sfârșitul lui 2027, condiționată de continuarea dezinflației și de o execuție fiscală credibilă.
Aceasta ar presupune reduceri cumulate ale dobânzii de politică monetară de aproximativ 100-150 de puncte de bază în 2027.
În ceea ce privește următoarea ședință a BNR, la conferință a fost exprimată așteptarea ca dobânda-cheie să fie menținută, în condițiile actuale. Riscul unei majorări nu reprezintă scenariul de bază, deși nu poate fi exclus complet în cazul apariției unor noi presiuni.
- Euro, estimat la 5,4-5,5 lei la finalul lui 2027
CFA România se așteaptă ca deprecierea nominală graduală a leului să continue.
Pentru planificarea financiară, organizația consideră rezonabil un curs de 5,4-5,5 lei/euro la sfârșitul anului 2027, ținând cont și de politica BNR de menținere a unei volatilități reduse a cursului.
Raportul arată că leul s-a depreciat cu 3,6% față de euro de la sfârșitul anului 2025, cea mai mare parte a mișcării producându-se între 30 aprilie și 7 mai 2026, în contextul prăbușirii coaliției de guvernare.
La 24 septembrie, cursul de referință BCE era de 5,278 lei/euro.
În sondajul CFA România din august, membrii organizației anticipau un curs de 5,36 lei/euro peste 12 luni, iar 90% dintre respondenți se așteptau la continuarea deprecierii.
Intervalul de 5,40-5,50 lei/euro estimat pentru finalul anului viitor ar însemna o depreciere nominală suplimentară de aproximativ 2,3%-4,2% față de nivelurile luate în calcul la elaborarea raportului.
În acest context, o depreciere nominală graduală, de ordinul a 2-3% anual, ar fi compatibilă cu corectarea treptată a acestei situații, potrivit explicațiilor prezentate la conferință.
Deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB; CFA: consolidarea trebuie să continue
CFA România estimează pentru anul viitor un deficit bugetar în jurul valorii de 6% din PIB, cu o marjă de +/-0,5 puncte procentuale.
Scenariul de bază presupune continuarea disciplinei fiscale și nu include un nou pachet fiscal concret, întrucât astfel de măsuri nu au fost încă definite.
Raportul avertizează însă că, într-un scenariu negativ, o reducere a deficitului mai lentă decât cea planificată ar putea conduce la noi majorări ale taxelor indirecte sau ale accizelor.
Datoria publică a ajuns însă la 59,3% din PIB în 2025, iar Comisia Europeană estimează o creștere la 63,4% din PIB în 2027. Potrivit Fitch, citată în raport, ar mai fi necesară o ajustare de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru stabilizarea ponderii datoriei.
În cadrul conferinței, Adrian Codirlașu a atras atenția și asupra costurilor tot mai mari ale datoriei publice, arătând că banii utilizați pentru plata dobânzilor nu mai pot fi direcționați către economia reală și investiții.
- Construcțiile și infrastructura rămân principalul motor
CFA România consideră că sectorul construcțiilor și infrastructura vor rămâne principalul sprijin al economiei în 2027, dar avertizează că impulsul investițional oferit de PNRR va fi greu de repetat.
Datele pentru prima jumătate a anului 2026 descriu, potrivit raportului, o economie care funcționează practic „cu un singur motor”.
După expirarea termenului de implementare a PNRR, la sfârșitul lunii august 2026, investițiile publice vor depinde mai mult de fondurile de coeziune aferente exercițiului 2021-2027 și de împrumuturile SAFE pentru apărare.
România are o alocare SAFE de 16,7 miliarde de euro, care poate susține construcțiile, proiectele cu utilizare duală și producția din industria de apărare, însă CFA estimează o accelerare mai lentă decât cea produsă de etapa finală a PNRR.
- Puterea de cumpărare și salariile: o „nouă realitate”
Piața muncii a început, de asemenea, să dea semne de slăbire. Rata șomajului ajustată sezonier a ajuns la 6,4% în iulie 2026, față de 5,9% cu un an înainte.
Salariile reale au reprezentat unul dintre principalele canale prin care șocurile fiscale și energetice din 2025-2026 au afectat consumul. Salariul real mediu a scăzut cu 5,2% în primul trimestru al anului, iar calculele CFA indică un declin de aproximativ 6,5% în trimestrul al doilea.
CFA se așteaptă ca revenirea salariilor reale pe plus în cursul anului 2027 să constituie principalul mecanism prin care consumul își va reveni modest.
În cadrul conferinței, reprezentanții CFA au arătat însă că perioada creșterilor foarte mari ale puterii de cumpărare nu poate continua în același ritm, în condițiile necesității corectării dezechilibrelor macroeconomice.
Pentru populație, o creștere economică de numai 0-0,5% se poate traduce prin mai puține oportunități pentru majorări salariale și printr-o creare mai redusă de noi locuri de muncă, potrivit discuțiilor de la prezentarea raportului.
- Principalele riscuri pentru România în 2027
CFA România identifică șase categorii majore de riscuri: derapajul în procesul de consolidare fiscală, absorbția mai slabă a fondurilor europene, persistența inflației, deteriorarea cererii externe, un șoc asupra ratingului suveran și instabilitatea politică sau o escaladare geopolitică în apropierea granițelor României.
Energia este considerată unul dintre cei mai importanți factori imediați de risc, întrucât șocurile asupra petrolului și gazelor se transmit rapid către carburanți, inflație, anticipațiile inflaționiste și deficitul extern.
Raportul avertizează în mod explicit că un șoc asupra ratingului suveran ar modifica semnificativ actuala prognoză, prin înăsprirea condițiilor de finanțare și accelerarea presiunilor de depreciere asupra leului.
În cadrul conferinței, Adrian Codirlașu a subliniat că evoluția României depinde nu numai de corecția internă a dezechilibrelor, ci și de mediul extern, într-un moment în care costurile globale de finanțare sunt ridicate și persistă riscurile geopolitice și energetice.
În opinia sa, înainte ca România să poată reveni la ritmuri mai puternice de creștere, este necesară mai întâi corectarea deficitului și a dezechilibrelor acumulate, în condițiile în care nivelul datoriei și costurile asociate acesteia limitează spațiul de intervenție al statului.
| Știri BVB