Alexandru Maximescu, OMV Petrom, la Eurogas: Neptun Deep va transforma România în cel mai mare producător de gaze din UE. „Cel mai bun gaz pe care îl avem este gazul pe care îl producem în Europa”; Cel mai mare risc pentru investiții: „Lipsa stabilității și predictibilității”

Proiectul Neptun Deep va transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și va avea un rol important atât pentru securitatea aprovizionării României, cât și a regiunii, a declarat Alexandru Maximescu, Vicepreședinte Reglementare și Afaceri Publice în cadrul OMV Petrom, la Conferința Regională Eurogas de la București. În opinia sa, Europa are nevoie de o abordare mai echilibrată a tranziției energetice și de reglementări care să nu descurajeze producția proprie de gaze.

„După cum știți, ieri am anunțat piețele că proiectul Neptun Deep se apropie de finalizare. Am anunțat începerea producției în prima jumătate a anului 2027 și ajungerea producției la platou până în Q3 2027. Asta transformă România în cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană”, a declarat Alexandru Maximescu.

Potrivit acestuia, importanța proiectului depășește piața românească: „Proiectul Neptun Deep va oferi securitate în aprovizionare în România și va juca un rol important în aprovizionarea regiunii. România, în ultimii ani, s-a interconectat cu piețele din regiune, ceea ce va facilita accesul gazului din Neptun Deep și în regiunea noastră.”

• „Tranziția energetică trebuie să fie una calculată, echilibrată și în pași”

Reprezentantul OMV Petrom a susținut că obiectivele de decarbonizare trebuie puse în balanță cu necesitatea asigurării securității energetice și a producției europene: „Tranziția energetică trebuie să fie una calculată, echilibrată și în pași. În ultimii ani am avut reglementări de genul NZIA – Net-Zero Industry Act –, care au pus o presiune foarte mare, mai ales pe producătorii de gaz. Pe de altă parte, Europa are nevoie de acest gaz și vrea să se decupleze, în mod legitim, de gazul rusesc.”

În opinia sa, politica europeană trebuie să țină cont de această realitate atunci când sunt elaborate noi reglementări: „Dacă vrem toate aceste lucruri, ar trebui să le punem în echilibru și să fim atenți când reglementăm, în așa fel încât să favorizăm totuși producția autohtonă în Europa. Avem nevoie de gaz în Europa.”

Maximescu a punctat dependența Uniunii Europene de importuri: „Europa este importatoare netă de gaz și cred că cel mai bun gaz pe care îl avem este gazul pe care îl producem în Europa.”

Evoluțiile geopolitice recente reprezintă, în opinia sa, un argument suplimentar pentru susținerea producției europene: „Dacă ne uităm acum la ultimele dezvoltări din Strâmtoarea Ormuz, din Bab el-Mandeb, ne dăm seama cât de dependentă este Europa de restul lumii. În acest context, cred că trebuie avută în vedere o abordare mai echilibrată în reglementare și un dialog cu toți producătorii din Europa.”

• Cel mai mare risc pentru investiții: „Lipsa stabilității și predictibilității”

Întrebat care este, în prezent, cel mai important risc pentru un investitor în energie – prețul, fiscalitatea, reglementarea sau impredictibilitatea politică –, Alexandru Maximescu a indicat cadrul de reglementare: „Aș spune că lipsa stabilității și predictibilității reglementărilor.”

Acesta consideră că, începând din 2020, companiile și consumatorii operează într-o nouă realitate, caracterizată prin volatilitate.

„Ați menționat și instabilitatea politică. Cred că din 2020 trăim într-o nouă realitate – o realitate a volatilității. Am avut criza COVID, am avut începerea războiului din Ucraina, am avut criza gazului, urmată imediat după de criza prețului. Avem acum criza țițeiului și a gazului, aș îndrăzni să spun, ca urmare a războiului din Iran.”

„Cred că este noua paradigmă în care cu toții am învățat să acționăm. Cred că și companiile, și consumatorii sunt mult mai rezilienți decât ne-am fi imaginat la început.”

• „Industria de petrol și gaze investește sume foarte mari pe minimum 10, 15, 20 de ani”

Orizontul foarte lung al investițiilor din industria de petrol și gaze face ca stabilitatea fiscală și de reglementare să fie esențială, potrivit reprezentantului OMV Petrom.

„Industria de petrol și gaze este o industrie care investește sume foarte mari pe un orizont de timp de minimum 10, 15, 20 de ani. De ce avem noi nevoie ca să facem aceste proiecte? Un cadru de reglementare și fiscal clar și stabil pe întreaga perioadă a ciclului investițional.”

O altă problemă este durata procedurilor administrative. „Avem nevoie de reglementări și avize pe care să le obținem într-un termen scurt. Câteodată durează mai mult avizarea unei sonde, cap-coadă, decât efectiv forarea ei. Eu cred că ar trebui să inversăm acest lucru.”

Maximescu a apreciat că autoritățile ar trebui să poată lua o decizie într-un interval de câteva luni. „Partea de avizare e da sau nu – două, trei, patru luni – și să avem timp să forăm și să producem. Cred că e mai important acest lucru. Cam acestea ar fi ingredientele necesare pentru a avea mai multe investiții.”

* „Potențialul în România este clar. Proiecte ca Neptun, Caragele au dovedit acest potențial”

În opinia lui Alexandru Maximescu, resursele nu reprezintă problema fundamentală a României. „Potențialul în România este clar. Proiecte ca Neptun, Caragele cred că au dovedit acest potențial. Dacă vom avea toate ingredientele de care am vorbit înainte, cred că putem chiar să creștem producția de țiței și de gaze în România.”

El a subliniat totodată capacitatea industriei de a se adapta la crizele succesive și la problemele de aprovizionare. „Vedem, într-adevăr, volatilitate în prețuri, am avut și mici probleme în partea de aprovizionare. Dar, totuși, reziliența industriei și a participanților la piață a fost una foarte mare. Ne-am adaptat, am rerutat cargouri, am găsit noi rute pe unde să aducem produs în România.”

* Maximescu: „Trebuie să ieșim din această paradigmă de autarhie totală”

Interconectarea României cu piețele europene și regionale și-a demonstrat utilitatea în perioadele dificile, a spus reprezentantul OMV Petrom. „Interconectarea cu statele membre și-a dovedit realmente beneficiul. Nu a fost nicio problemă în această vară, inclusiv cu criza energetică, ca România să rămână fără energie electrică și toate aceste lucruri sunt datorate actorilor din piață, rezilienței și interconectării pe care o avem cu piețele din regiune.”

În opinia sa, securitatea energetică nu trebuie confundată cu încercarea unei țări de a-și asigura singură, în orice moment, toate necesitățile energetice. „Iată încă un beneficiu al interconectării. Cred că trebuie să ieșim din această paradigmă de autarhie totală. Nu putem să trăim în această paradigmă sau să ne dorim acest lucru. Trăim în Europa, suntem interconectați și sunt mult mai multe beneficii ale acestui lucru.”

• „Pentru a avea o tranziție reușită, avem nevoie ca această tranziție energetică să fie acompaniată și de combustibilii fosili”

Întrebat cum poate un investitor împăca mesajul privind nevoia Europei de securitate energetică cu obiectivul renunțării la combustibilii fosili, Maximescu a susținut că cele două direcții nu se exclud. „Eu cred că mesajul Europei este corect și nu se exclud unele pe altele. Pentru a avea o tranziție reușită, avem nevoie ca această tranziție energetică să fie acompaniată și de combustibilii fosili.”

Acest lucru nu înseamnă, a precizat el, că industria petrolului și gazelor investește exclusiv în combustibili fosili. „Sigur, asta nu înseamnă că noi, ca actori în industrie, investim numai în țiței și gaze. Nu. De ani de zile investim deja sume masive în decarbonizare și în tehnologii cu emisii reduse. Deci, noi ne uităm ca la un întreg și vedem o complementaritate între cele două.”

* „Când n-avem vânt, n-avem soare, o centrală pe gaz poate acoperi cererea imediat”

Alexandru Maximescu a argumentat că gazele naturale au un rol complementar surselor regenerabile datorită flexibilității centralelor electrice pe gaze: „Gazul este combustibilul fosil cu cele mai mici emisii de CO2, este cel mai flexibil în a acompania partea de energii regenerabile. Când n-avem vânt, n-avem soare și consumul crește, o centrală pe gaz este foarte flexibilă și poate acoperi această cerere imediat.”

Aceasta nu exclude creșterea ponderii regenerabilelor pe termen lung: „Asta nu înseamnă că nu trebuie să avem în vedere, spre 2040-2050, creșterea ponderii energiilor regenerabile.”

Maximescu a insistat însă asupra unei abordări pragmatice a tranziției: „Cred că cel mai important este următorul lucru: să nu mai reglementăm și să gândim dogmatic. Ar trebui să fim realiști și să înțelegem că această tranziție are nevoie de pași clari.”

* „Companiile se pot adapta dacă știm unde dorim să ajungem peste cinci, zece, 15 ani”

Predictibilitatea politicilor energetice are efect inclusiv asupra prețului final al energiei, potrivit reprezentantului OMV Petrom. „Noi, ca și companii, ne putem adapta atâta timp cât știm că în următorii cinci ani, în următorii zece ani, în următorii 15 ani unde dorim să ajungem.”

Un cadru stabil ar permite investiții planificate și ar reduce riscul unor dezechilibre de ofertă. „Atâta timp cât noi putem să facem niște investiții planificate, gândite, cu o reglementare clară, atunci vom avea produs – energie electrică, gaz, țiței. Nu vom avea aceste fluctuații. Dacă reglementările vor fi agresive sau se vor schimba foarte des, asta va avea cu siguranță și o reflecție în prețul acestui produs.”

• Maximescu, despre Casa Verde: „Doi ani de zile am persistat în aceeași greșeală”

Alexandru Maximescu a oferit programul Casa Verde drept exemplu pentru ceea ce consideră a fi o planificare insuficient integrată a investițiilor în energie. „Aș încerca să fiu un pic practic. De exemplu, când a fost lansat programul Casa Verde, toată lumea știa de la început că cea mai bună utilizare a panourilor fotovoltaice este dacă sunt într-un sistem integrat cu baterii.”

Potrivit acestuia, susținerea fotovoltaicelor fără dezvoltarea simultană a stocării a contribuit la dezechilibre în sistem.

„Doi ani de zile am persistat în aceeași greșeală în a subvenționa panouri fotovoltaice și pentru companii, dar și pentru consumatori casnici, fără pachetul integrat cu bateriile. Am dus la dezechilibre, am dus la congestii în rețea, am dus prețurile spre seară mult mai sus.”

„În schimb, dacă am fi avut o abordare mai inteligentă, în a începe de la început acest sprijin cu un pachet integrat – fotovoltaice cu baterii –, cred că lucrurile ar fi arătat mult mai bine.”

* „Nu ne mai permitem” ca proiectele finalizate să aștepte până la un an pentru a livra energie în rețea

Maximescu a criticat și intervalul dintre finalizarea unor investiții și momentul în care acestea ajung efectiv să livreze energie în sistem. „Ce nu mai avem voie să facem este ca proiecte finalizate de fotovoltaice, de baterii și așa mai departe să dureze șase-nouă luni, un an de zile, de la momentul finalizării până la momentul în care ele livrează energie în rețea. Nu ne mai permitem acest lucru.”

Reducerea acestor termene ar avea, în opinia sa, un efect direct asupra ofertei și, implicit, asupra prețurilor.

„Cred că știm ce avem de făcut ca acești timpi de avizare pentru finalizarea investițiilor să fie scurtați în beneficiul consumatorilor finali. Atâta timp cât vom avea o ofertă mai mare, prețurile automat vor reflecta acest lucru.”

• „Dialogul cred că este cuvântul”

În final, reprezentantul OMV Petrom a cerut mai mult dialog între autorități și industrie înaintea adoptării unor noi reglementări.

„Și acum ce ar trebui să facem? Dialogul cred că este cuvântul pe care l-aș spune aici.”

Maximescu a criticat situațiile în care reglementările sunt adoptate fără o analiză suficientă a consecințelor. „De multe ori, în ultimii ani, ne-am trezit cu propuneri, cu reglementări – și la nivel european, aș spune – care nu aveau în spate un studiu de fezabilitate, un studiu de impact.”

„Cred că e mai bine câteodată să stăm două-trei luni, să dezbatem, să înțelegem toate scenariile și după aceea să luăm o decizie, decât să luăm o decizie repede, că trebuie să luăm o decizie, iar la o lună nici măcar – și avem exemple, inclusiv la noi – acea reglementare să fie schimbată.”