Reducerea țintei privind utilizarea hidrogenului de la 5% la 1%, dificultățile de finanțare, lipsa reglementărilor secundare și incertitudinile privind dezvoltarea infrastructurii reprezintă principalele obstacole în calea dezvoltării pieței hidrogenului din România, potrivit Oanei Ozmen, inițiatoarea Legii hidrogenului nr. 237/2023, fost parlamentar și avocat.
În cadrul primei ediții a Forumului „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, Oana Ozmen a atras atenția că reducerea țintei stabilite inițial în legislație afectează perspectivele investițiilor în producția și utilizarea hidrogenului.
„A fost o muncă susținută de doi ani în Parlament pentru a avea această lege, care într-adevăr s-a axat pe cele două domenii importante – industrie și transport. Care sunt piedicile? În primul rând, aș începe cu reducerea țintei. Faptul că de la 5% am ajuns la 1% nu încurajează foarte mult dezvoltarea unei piețe și nu știu de ce un investitor ar fi interesat să facă un astfel de proiect”, a declarat Oana Ozmen.
Aceasta a amintit că Legea nr. 237/2023 a fost elaborată cu sprijinul membrilor Comisiei pentru industrii și servicii din Parlament și a urmărit crearea unui cadru pentru susținerea producției și utilizării hidrogenului în industrie și transporturi.
-
Finanțarea și bancabilitatea proiectelor, provocări majore
Un alt obstacol identificat de Oana Ozmen este accesul la finanțare și gradul de implicare a instituțiilor bancare în susținerea investițiilor în hidrogen.
„Un al doilea aspect este cel privind bancabilitatea, în ce măsură băncile sunt la ora actuală implicate în acest proces de finanțare. Am avut ocazia să vizitez de curând proiectul de la Petrobrazi. Într-adevăr, este un proiect extraordinar, care va ajuta exact partea de înverzire, însă este foarte importantă accesibilitatea la fonduri”, a afirmat aceasta.
Fostul parlamentar a subliniat că alte state investesc sume importante în dezvoltarea tehnologiilor și infrastructurii pentru hidrogen, menționând Germania, Danemarca, Spania, Portugalia și Olanda, dar și țări din afara Uniunii Europene, precum Maroc și Brazilia.
Oana Ozmen a făcut referire la investiții de peste un miliard de euro în Germania și la un proiect european de aproximativ un miliard de euro, inițiat de Spania împreună cu Portugalia, Franța și Germania, care vizează producția și transportul hidrogenului și care, potrivit acesteia, ar urma să genereze aproape 8.000 de locuri de muncă.
Ea a evidențiat și rolul mecanismelor de finanțare dezvoltate la nivel european, inclusiv al Băncii Europene a Hidrogenului, în susținerea proiectelor regionale.
În ceea ce privește România, Oana Ozmen a amintit că au existat zece proiecte care vizau utilizarea hidrogenului în industrie și care ar fi putut beneficia de finanțare, însă procedurile nu au fost finalizate.
„Știți bine că am avut zece proiecte care erau susceptibile de a fi finanțate și care vizau utilizarea hidrogenului în industrie, care însă, din motive birocratice, nu s-au mai făcut, acea finanțare a fost anulată”, a declarat aceasta.
-
România are nevoie de reglementări secundare și de clarificări privind infrastructura
Oana Ozmen a arătat că dezvoltarea pieței hidrogenului depinde și de completarea cadrului legislativ prin reglementări secundare, de stabilirea cerințelor tehnice privind securitatea la incendiu și de clarificarea condițiilor în care infrastructura existentă de gaze naturale poate fi utilizată pentru transportul gazelor verzi.
În opinia sa, lipsa unei poziționări clare la nivelul Comisiei Europene privind extinderea rețelelor de gaze reprezintă o altă provocare, în condițiile în care aceste infrastructuri ar putea avea un rol important în transportul gazelor naturale, al biometanului și, în perspectivă, al hidrogenului.
Fostul parlamentar a amintit că România s-a numărat printre primele state din Europa de Est care au urmărit dezvoltarea unei legislații dedicate hidrogenului, subliniind necesitatea continuării eforturilor pentru dezvoltarea unor proiecte regionale.
-
Hidrogenul cu emisii reduse de carbon, produs cu energie nucleară, trebuie luat în considerare
Oana Ozmen a susținut și importanța hidrogenului cu emisii reduse de carbon, produs prin utilizarea energiei nucleare, ca soluție pentru tranziția energetică.
Aceasta a precizat că, în urma discuțiilor cu experții Ministerului Energiei, în legislația românească a fost prevăzută și utilizarea hidrogenului cu emisii reduse de carbon, însă consideră că această soluție pierde teren în abordarea decidenților europeni.
Potrivit fostului parlamentar, prețul certificatelor de emisii de carbon și costurile ridicate ale producției de hidrogen pot descuraja investițiile, în timp ce dezvoltarea centrelor de cercetare și a noilor tehnologii poate contribui la îmbunătățirea competitivității economice a sectorului.
Oana Ozmen și-a exprimat încrederea că România poate avea un rol important în dezvoltarea producției de hidrogen, biometan și combustibili sustenabili pentru aviație, cu condiția valorificării potențialului său strategic regional.
„Îmi exprim încrederea că România va reuși să joace un rol important în această zonă privind producerea de hidrogen, biometan și combustibili pentru aviație, condiția fiind determinată de capacitatea noastră ca țară de a valorifica potențialul strategic din această regiune a Europei”, a transmis Oana Ozmen.