Amendamentele privind decarbonizarea pot duce la redeschiderea Cererii de plată 2 şi blocarea următoarelor cereri din PNRR (Pîslaru)

Amendamentele adoptate în Senat la legislaţia privind decarbonizarea pot determina Comisia Europeană să considere că România a revenit asupra unei reforme deja îndeplinite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce ar putea conduce la redeschiderea Cererii de plată nr. 2 şi la blocarea depunerii următoarelor cereri de plată, a declarat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

“Comisia Europeană, după o modificare din decembrie, a spus că există riscul acesta de reversibilitate, aşa se numeşte, când întorci o reformă. Deci noi am făcut o reformă, am încasat banii în 2022, când am adoptat calendarul, iar acum, practic, prin acest amendament, încălcăm calendarul respectiv. Asta înseamnă, pe de o parte, că se redeschide Cererea de plată nr. 2, adică ni se iau înapoi banii care ne-au fost daţi”, a explicat Pîslaru, miercuri, la Digi24, conform Agerpres.

Potrivit ministrului, consecinţele nu s-ar limita la recuperarea unor fonduri deja plătite de Comisia Europeană.

“Şi asta nu este neapărat cea mai mare dintre probleme. Cealaltă problemă este că, până nu se stabilesc măsurile de remediere, nu te mai lasă să depui alte cereri de plată. Noi suntem deja în al doisprezecelea ceas”, a spus acesta.

Ministrul a precizat că România este pregătită să depună Cererea de plată nr. 5 imediat după finalizarea procedurilor europene privind renegocierea PNRR.

“Cererea de plată nr. 5 este gata, pregătită, şi aşteptam acum doar decizia Consiliului pentru renegocierea care a avut loc, ca să putem să o depunem. Asta este Cererea de plată nr. 5, cu 2 miliarde. Şi ultimii 3 miliarde, vorbesc de componenta de grant, depindeau de salarizare, ANI şi toate celelalte, aşa încât ar trebui să o depunem până pe 30 septembrie”, a explicat ministrul.

În opinia sa, blocajul generat de amendamente nu era justificat, în condiţiile în care Guvernul nu intenţiona să închidă noi capacităţi de producţie pe cărbune.

“Dar este un blocaj absolut necerut de nimeni, făcut pentru o chestiune populistă, că, vai, domnule, închidea cineva centrale, ceea ce nu era justificat de nimic”, a adăugat Dragoş Pîslaru.

Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare.

“Capacităţile energetice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare prevăzute la art.4 alin (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic”, prevede proiectul adoptat.

Documentul conţine mai multe excepţii în care se permite punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare şi război, în scopul pregătirii, asigurării şi organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgenţă şi asediu, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa suveranităţii naţionale a României.