Pachetul de consolidare fiscală adoptat de România în 2025 ar putea diminua creșterea economică din 2026 cu aproximativ un punct procentual, potrivit unei analize Erste Group Research. Economiștii avertizează că majorările de taxe și reducerile cheltuielilor publice pot avea efecte mai puternice asupra economiei atunci când aceasta funcționează sub nivelul său potențial, așa cum indică estimările actuale pentru România.
Raportul „Romania Special Report: Time-varying fiscal multipliers” analizează impactul politicii fiscale asupra creșterii economice, într-un moment în care România trebuie să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind totodată supusă procedurii de deficit excesiv.
Potrivit Erste, principala provocare nu este doar dimensiunea ajustării fiscale, ci și modul în care aceasta este realizată, respectiv calendarul măsurilor și combinația dintre majorările de taxe, reducerile cheltuielilor și protejarea investițiilor.
Aplicând multiplicatorii fiscali estimați la măsurile adoptate în 2025, analiștii Erste calculează că PIB-ul real al României ar putea fi cu aproximativ 0,3% mai mic în 2025 și cu 1,3% mai mic în 2026 decât în scenariul în care măsurile nu ar fi fost implementate.
Aceasta înseamnă un impact negativ estimat de aproximativ 0,3 puncte procentuale asupra creșterii economice în 2025 și de 1 punct procentual în 2026.
Cea mai mare parte a efectului negativ provine din măsurile care reduc puterea de cumpărare a gospodăriilor: majorarea TVA, creșterea accizelor și înghețarea pensiilor, prestațiilor sociale și salariilor din sectorul public.
În schimb, taxele aplicate băncilor, dividendelor și jocurilor de noroc au o contribuție relativ redusă la impactul economic estimat, în condițiile ipotezelor utilizate de cercetători.
Erste precizează că aceste calcule reprezintă un exercițiu ilustrativ, nu o prognoză de creștere economică.
Unul dintre rezultatele importante ale analizei privește legătura dintre starea economiei și efectele măsurilor fiscale.
Potrivit estimărilor Erste, în trimestrul al doilea din 2026, economia României funcționa cu aproximativ 4,1% sub nivelul său potențial.
În asemenea condiții, impactul modificărilor fiscale asupra PIB poate fi considerabil mai mare decât în perioadele de expansiune economică.
Consolidarea fiscală trebuie să fie credibilă, dar atent etapizată
Concluzia raportului este că România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, însă calendarul și structura măsurilor sunt esențiale pentru limitarea costurilor economice.
Concentrarea majorărilor de taxe într-o perioadă în care economia funcționează sub potențial riscă să afecteze mai puternic creșterea decât o ajustare distribuită în timp sau implementată pe măsură ce activitatea economică își revine.
În același timp, amânarea unor măsuri fiscale credibile poate genera costuri suplimentare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile, deteriorarea ratingului suveran și afectarea accesului la fondurile europene.
În consecință, rezultatele analizei Erste susțin o consolidare fiscală atent etapizată, care să protejeze investițiile productive și să limiteze efectele negative asupra economiei, fără a compromite angajamentele de reducere a deficitului bugetar.
| Știri BVB