De la începutul ciclului economic post-pandemie am asistat la o tendință de deteriorare pentru ritmul anual potențial de creștere economică din România, a doua economie ca dimensiune din Europa Centrală și de Est, cu un PIB nominal care va depăși nivelul de 400 de miliarde de euro în acest an.
O serie de factori au contribuit la această tendință de deteriorare, printre care se menționează consecințele șocurilor internaționale și provocările interne (inclusiv din perspectiva echilibrului macroeconomic, dar și din sfera politică).
Am estimat ritmul anual potențial de creștere economică din România, aplicând metode econometrice standard și utilizând baza de date Eurostat. Estimările econometrice elaborate indică o decelerare a ritmului anual potențial de creștere economică pe plan intern de la 3,3% în 2019 (anul de dinainte de incidența pandemiei de coronavirus) la doar 1,6% în 2025. Acesta este cel mai redus ritm anual potențial de creștere din ultimele decenii, după cum se poate observa în graficul de mai sus.
Atrag atenția cu privire la faptul că pe parcursul ultimilor trei ani tendința de deteriorare pentru ritmul anual potențial de creștere economică s-a intensificat, fiind înregistrată o diminuare cu aproximativ un punct procentual. Totodată, în perioada 2023-2025 economia României a înregistrat o dinamică anuală sub potențial, aspect evidențiat în graficul anterior.
Intensificarea deteriorării ritmului anual potențial de creștere economică din ultimii ani a fost determinată de evoluțiile nefavorabile ale contribuției productivității multifactoriale și contribuției factorului muncă, potrivit rezultatelor estimărilor econometrice elaborate și reprezentate în graficul de mai jos.
Astfel, contribuția productivității multifactoriale la ritmul anual potențial de creștere economică s-a deteriorat de la aproximativ 1,5 puncte procentuale în 2021 (cel mai ridicat nivel din 2006) la doar 0,6 puncte procentuale în 2025 (cel mai redus nivel din 2013, din perioada valurilor Marii Recesiuni).
De asemenea, contribuția factorului muncă la ritmul anual potențial de creștere a fost negativă pe parcursul ultimilor șase ani (perioada 2020 – 2025), anul trecut fiind înregistrat cel mai redus nivel din 2009, când economia s-a confruntat cu o recesiune severă.
Nu în ultimul rând, contribuția factorului capital la ritmul anual potențial s-a deteriorat de la 1,8 puncte procentuale în 2023 (cel mai ridicat nivel din 2015) la doar 1,5 puncte procentuale în 2025 (cel mai redus nivel din 2018), după cum se poate observa în graficul anterior.
Reformele structurale în implementare pe parcursul ultimelor trimestre vor contribui la stabilizarea ritmului anual potențial de creștere economică în 2026. Însă pentru schimbarea tendinței (de la una de deteriorare la una de ameliorare) sunt necesare noi reforme, orientate spre creșterea productivității multifactoriale și pe crearea de noi locuri de muncă. În acest context, accelerarea implementării progresului tehnologic (revoluția digitală și revoluția inteligenței artificiale) și creșterea investițiilor în capitalul uman sunt fundamentale, fiind mai importante ca oricând, pentru a evita o divergență pe termen mediu în raport cu Polonia și cu Zona Euro.
| Știri BVB