Noul Cod al urbanismului creează probleme majore dezvoltatorilor de proiecte regenerabile, inclusiv celor aflați în stadii avansate de dezvoltare, iar în forma actuală a legislației proiectele noi pe terenuri închiriate par să nu mai poată fi dezvoltate, a declarat Andrei Manea, director executiv al Asociației Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA).
În același timp, Manea estimează că România ar putea depăși Bulgaria la stocarea energiei în maximum 18 luni, în contextul în care țara noastră dezvoltă simultan capacități de stocare, fotovoltaice și eoliene, ceea ce, în opinia sa, va conduce la un mix regenerabil mai echilibrat.
Declarațiile au fost făcute cu ocazia lansării celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România, realizat de RPIA și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA).
Documentul a fost publicat pentru prima dată în 2021 și reunește perspective și experiențe ale companiilor, instituțiilor și organizațiilor active în sectorul energiei regenerabile. Noua ediție abordează, printre altele, dezvoltarea și integrarea rețelelor, stocarea și flexibilitatea sistemului, finanțarea și investițiile, schimbările climatice și adecvanța sistemului.
-
„Codul urbanismului ne-a dat peste cap total. Nu știm ce să facem”
Una dintre cele mai importante probleme semnalate de Andrei Manea este noul Cod al urbanismului și impactul acestuia asupra proiectelor dezvoltate pe terenuri utilizate în baza unor drepturi de superficie.
„Avem acum Codul urbanismului care ne-a dat peste cap total. Nu știm ce să facem. Avem superficie pentru proiectele noastre, superficie – un fel de contract de închiriere pe termen lung. Că așa este normal. Nu cumpărăm terenurile, le închiriem.” Potrivit acestuia, modelul este utilizat pe scară largă în sector: „90% din toate aceste proiecte care sunt și operaționale au acest tip de contract la bază”.
Problema, spune Manea, este că noul Cod introduce prevederi care sunt interpretate în sensul că dezvoltatorul trebuie să fie proprietarul terenului pentru a putea construi. „Codul urbanismului spune, la un moment dat, că nu mai poți să construiești dacă nu ești proprietar, ceea ce e imposibil astăzi. Sunt proiecte înaintate, proiecte care trebuie să înceapă și mai au ultimele permise de obținut și s-au poticnit acolo.”
În acest moment există, potrivit lui Manea, o confuzie importantă inclusiv în rândul autorităților care trebuie să aplice noile prevederi. „Este o confuzie foarte mare la nivelul autorităților: încotro s-o ia? Sunt o grămadă de adrese de la consilii județene, de la primării, că nu știu ce să facă.”
Manea a explicat că problema nu se limitează la proiectele aflate la început, ci afectează inclusiv investițiile care sunt aproape de etapa construcției. „Codul urbanismului afectează proiectele care sunt în stadii de dezvoltare sau care urmează să înceapă construcția. Pentru că, din practică, întotdeauna mai e nevoie de un aviz. Vine investitorul și spune: mai vreau ceva, mai în stânga, mai în dreapta, am o organizare de șantier. Trebuie să modificăm autorizația.”
În prezent, spune el, dezvoltatorii și autoritățile nu mai au certitudine asupra procedurii care trebuie urmate. „Cum o modificăm? Noi știam cum se făcea până acum, dar nu se mai face așa. Stați așa, pe loc. Autoritățile locale nu știu. Haide că întrebăm Consiliul Județean, care, la rândul lui, nu știe și întreabă la minister.”
Clarificările apărute ulterior nu rezolvă, în opinia sa, problema juridică: „Au apărut apoi niște clarificări. Clarificările sunt bune, dar nu au putere de lege. Tu nu poți să investești sute de milioane de euro într-un proiect cu niște clarificări date de cineva care azi e, mâine nu e.”
Întrebat dacă, practic, în prezent nu mai pot fi dezvoltate de la zero proiecte noi pe terenuri închiriate, Manea a răspuns: „Astăzi, nu. Așa pare. Cel puțin până nu se modifică legislația, suntem într-o zonă gri spre negru.”
-
Garanțiile și racordarea: „E prea mult. Nu suntem un sac fără fund”
O altă problemă indicată de directorul executiv al RPIA este creșterea presiunii financiare asupra dezvoltatorilor, în urma noilor cerințe de reglementare: „În primul rând, noi ne uităm la reglementare și la legislația primară. Eram într-o zonă bună până de curând. Au început niște schimbări. Au început de anul trecut, anul ăsta s-au acutizat. Începând cu autorizația de înființare și cu garanția pentru autorizația de înființare, e o apăsare financiară pe toți dezvoltatorii.”
Discuția vizează o garanție de 30.000 de euro/MW, potrivit dialogului purtat la eveniment. Manea spune că presiunea este resimțită inclusiv de investitorii serioși, cu proiecte deja dezvoltate:
„Chiar și pentru investitorii serioși care sunt deja cu proiecte în piață este o apăsare financiară. Nu toate proiectele se duc la bun sfârșit. Decizia este la investitori, aleg unul sau două în funcție de anumiți parametri economici, tehnici și așa mai departe.”
Noile cerințe pot contribui, pe de o parte, la clarificarea pieței, însă, pe de altă parte, pot determina investitorii să renunțe la unele proiecte.
„Chestiunea asta ajută, pe de-o parte, că vom mai clarifica piața. În același timp, mulți investitori vor spune: «OK, nu mai merg mai departe cu proiectele astea, pentru că deja am o expunere financiară foarte mare și nu îmi permit să merg mai departe cu această expunere»”, a spus Manea.
-
„Avem 113 GW în ATR. Unde ne conectăm în România?”
Andrei Manea atrage atenția și asupra volumului foarte mare de proiecte care dețin avize tehnice de racordare (ATR), raportat la capacitatea efectivă a sistemului.
„Mai avem deasupra asta sistemul de licitații care, ca să fim diplomatici, e cel puțin perfectibil. Dacă avem 113 gigawați astăzi în ATR, unde ne conectăm în România?”
El critică acumularea obligațiilor financiare impuse dezvoltatorilor: „Nu poți să ne ceri încă 30.000 de euro pe lângă autorizația de înființare – garanție –, ne mai ceri 30.000 de euro să mai mergem și la licitație și să plătim în patru luni și costul de racordare.”
„E prea mult, e prea mult. Și înțelegem sistemul, dar trebuie să aibă niște limite. Nu suntem un sac fără fund. Ăsta e mesajul nostru.”
Dezvoltarea unui proiect presupune deja cheltuieli importante înainte de începerea construcției propriu-zise. „Toate dezvoltările de proiecte costă foarte mulți bani, începând de la ideea de proiect, la certificatul de urbanism, de la închirierea terenului, la tot ce înseamnă contractori, consultanți și așa mai departe.”
Potrivit lui Manea, numai procesul de dezvoltare ajunge la aproximativ 20.000 de euro/MW pentru proiectele eoliene și la aproximativ 15.000 de euro/MW sau mai mult pentru proiectele fotovoltaice, fără costurile de construcție.
„Bani care s-au dus în piață și care deja sunt o apăsare foarte mare.”
Cu toate acestea, el consideră că nu toate proiectele existente în prezent pe hârtie trebuie să fie construite: „Cele mai bune proiecte se vor construi. Nu înseamnă că dacă avem un pool mare de proiecte se vor face toate. Nici gând. Trebuie să fie o competiție.”
* Costurile de construcție: până la un milion de euro/MW pentru eolian
Costul final al unui proiect depinde în mare măsură de racordarea la rețea, potrivit directorului executiv al RPIA. „Depinde foarte mult de proiect. Un cost foarte mare este legat de racordare. În funcție de dezvoltator, cum și-a asigurat racordarea, aici poate fi o diferență uriașă, de la zeci de mii la sute de mii de euro.”
Potrivit cifrelor prezentate de Manea, pentru eolian costul poate ajunge spre un milion de euro/MW, iar pentru fotovoltaic este în jur de 500.000-700.000 de euro/MW, în funcție de proiect și de distanța față de rețea.
„Costul cu turbinele, cu panourile e cumva stabil. A crescut cel cu turbinele, dar cumva e într-o zonă pe care o cunoaștem. Partea de racordare la rețea este influențată de anumiți factori, au crescut costurile cu cablurile. Știm cu toții toate crizele din lumea asta care influențează, că nu sunt produse aici.”
-
Stocarea: „Putem sigur să depășim Bulgaria în maximum 18 luni”
În privința stocării, Manea estimează că România ar putea depăși Bulgaria într-un orizont de maximum 18 luni. „Nu putem să ajungem Bulgaria, dar putem sigur să-i depășim. Undeva la 18 luni maximum.”
El a explicat că cele două state au urmat trasee diferite de dezvoltare: „Bulgarii au început cu stocare, ceea ce le-a ieșit, de așa natură încât anul acesta au fost de partea câștigătoare. Noi am început cu solarul, capacități foarte mari, câțiva gigawați, acum construim stocare, am construit și mai construim stocarea, dar în același timp construim și eolian.”
Avantajul României ar urma să fie, în opinia sa, diversitatea mixului regenerabil: „Practic, avem un mix extraordinar de echilibrat când vorbim de regenerabile – vânt, soare, stocare. Ei au stocare, au ceva solar, vânt deloc și nu vor avea prea curând. De asta spun că îi vom depăși.”
Manea estimează că dezvoltarea concomitentă a eolianului, fotovoltaicului și bateriilor va contribui la atenuarea puternică a diferențelor de preț în următoarele 18 luni.
„Eu văd ca în 18 luni lucrurile astea să se atenueze, această curbă a prețurilor foarte mult, pentru că va veni foarte mult eolian din spate, solarul este deja aici, se mai construiesc gigawați anul acesta, probabil încă doi gigawați. Iar stocarea vine într-un ritm alert, pentru că se poate și pentru că este necesar.”
„Deci, în 18 luni, eu zic că îi vom depăși cu siguranță.”
Totuși, Manea avertizează că stocarea nu poate fi privită separat de capacitățile de producție: „Noi o să avem X gigawați de stocare, dar o să avem X gigawați de solar, X gigawați de eolian, care contează foarte mult, pentru că și energia de stocare trebuie să o iei de undeva și trebuie să fie la un preț competitiv.”
El a invocat și situația recentă în care producția regenerabilă a avut o pondere foarte ridicată: „Ne uitam ieri sau alaltăieri, am avut 37% solar, 37% eolian într-o zi, ceea ce e extraordinar pentru noi, restul din alte tehnologii. Suntem foarte bine. Bateriile sunt importante, dar nu sunt tot.”
-
„Piața s-a schimbat major”
Andrei Manea a explicat că necesitatea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici vine și din transformarea profundă a pieței regenerabilelor din România.
Prima ediție a fost lansată în mai 2021, în perioada în care România ieșea treptat din restricțiile pandemiei. „Îmi aduc aminte că prima ediție a Codului de Bune Practici pentru energia regenerabilă din România a fost lansată în mai 2021, într-o sală. Cred că era un sfert din cât e sala asta și ne întrebam dacă o să vină lumea, pentru că era perioada de Covid.”
Ulterior, spune el, Codul a început să fie utilizat inclusiv de companii internaționale din sector. „La un moment dat mergeam la niște parteneri și era o întâlnire cu o delegație care venise din afara României și ne-am întâlnit ca să discutăm despre achiziția de turbine, de panouri (…) și pe masă aveau codurile. Și atunci am zis: am reușit.”
Între timp, piața s-a schimbat semnificativ: „Ce am pus noi în primul Cod, ce am pus în al doilea Cod era valabil în mare parte atunci. Lucrurile s-au schimbat. Avem niște gigawați noi de solar, o să avem și niște gigawați noi de eolian. Legislația s-a schimbat destul de des. Reglementările s-au schimbat. Acum trebuia să venim cu ceva care să fie actualizat.”
O schimbare importantă este apariția unei noi categorii de investitori.
„Au venit actori noi în piață. Piața, față de primul val, s-a schimbat major. În primul val am avut utilities, acum avem IPP – independent power producers –, companii mai mici, mai agile, mai rapide, care au luat și riscul, la un moment dat, de a intra în piața asta.”
„Comparativ cu utilities, care aveau și distribuție, furnizare și producție, acești IPP sunt companii mici care s-au listat, care au acționarii lor, care au venit cu banii lor și au reușit să construiască rapid, în special fotovoltaice. E cu totul altă piață.”
În opinia sa, România se află în prezent într-o poziție favorabilă în dezvoltarea regenerabilelor: „Din fericire pentru solar, România chiar e o piață care este arătată într-un sens pozitiv astăzi. (…) Ușor-ușor mergem și în direcția stocării. Ceea ce ne dorim cu toții și discutăm. Și nu e chiar ușor. Noi am văzut că ritmul e deja accelerat și se va accelera și mai mult. Cred că suntem într-o zonă foarte bună.”
| Știri BVB