Pe fondul secetei și al temperaturilor extreme care reduc disponibilitatea unor surse convenționale de producție, energia fotovoltaică contribuie la menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național în intervalele diurne, potrivit unui comunicat RPIA. Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării (RPIA) subliniază rolul strategic al energiei solare, în special în timpul acestor evenimente climatice, însă atrage atenția asupra nevoii implementării unor măsuri pentru creșterea rezilienței sistemului pe termen mediu și lung.
Europa traversează o perioadă de secetă și de temperaturi extreme, care afectează funcționarea sistemelor energetice în numeroase țări ale Uniunii. În România, scăderea debitelor râurilor și fluviilor limitează producția hidroenergetică, iar nivelurile reduse și temperaturile ridicate ale apelor îngreunează răcirea unității nucleare, cauzând oprirea temporară a unor capacități și declararea stării de alertă pentru luna august.
În această perioadă, în care sursele convenționale nu pot livra din cauza fenomenelor meteorologice severe, sistemul energetic național funcționează în parametri normali în intervalele diurne și datorită producției fotovoltaice, care acoperă peste jumătate din necesarul de consum.
„Perioada pe care o traversăm nu mai poate fi privită ca un episod izolat, ci drept o realitate a intensificării crizei climatice, cu impact direct asupra infrastructurii energetice. Avem nevoie de soluții care să poată fi dezvoltate rapid și să contribuie la creșterea rezilienței sistemului, iar energia fotovoltaică a demonstrat deja că poate să își asume acest rol. În mai puțin de patru ani, România a conectat la rețea peste 7 GW de noi capacități fotovoltaice, atât prin proiecte de mari dimensiuni, cât și prin instalații aparținând prosumatorilor. Ritmul rapid de dezvoltare, alături de costul marginal redus al producției, care contribuie la temperarea prețurilor pe piața angro, au transformat energia fotovoltaică în unul dintre principalii piloni ai securității și stabilității energetice”, a declarat Andrei Manea, Director Executiv al Asociației Industriei Fotovoltaice și a Stocării.
Aportul energiei fotovoltaice la asigurarea disponibilității aprovizionării confirmă importanța producției locale și a unui mix energetic diversificat, în care sursele regenerabile, capacitățile de stocare și interconexiunile sunt complementare. Cu toate acestea, pentru ca energia produsă în timpul zilei să poată susține sistemul și în intervalele de vârf de consum, este necesară accelerarea investițiilor în capacități de stocare.
„România are nevoie de infrastructura care să permită utilizarea energiei atunci când sistemul are cea mai mare nevoie de ea. Fără stocare, flexibilitate și un cadru de reglementare adaptat, nu vom putea valorifica pe deplin potențialul noilor investiții în energie regenerabilă. Concomitent, este nevoie să accelerăm modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție, inclusiv prin trecerea de la un model reactiv, care răspunde nevoilor deja apărute, la unul anticipativ, capabil să pregătească din timp infrastructura pentru noile capacități de producție și pentru creșterea consumului de electricitate”, a adăugat Andrei Manea.
În prezent, România dispune de aproximativ 3 GWh de sisteme de stocare, atât în baterii la scară utilitară, cât și în instalații aparținând prosumatorilor. În timp ce progresul este semnificativ față de anul trecut, când capacitatea totală era sub 1 GWh, potrivit estimărilor Transelectrica, până în 2030 România va avea nevoie de peste 10 GWh pentru a integra noile capacități de energie regenerabilă și pentru a menține stabilitatea Sistemului Energetic Național. În acest context, RPIA solicită măsuri concrete pentru accelerarea investițiilor în stocare și în noi capacități de producție precum introducerea unor facilități fiscale, reducerea temporară a impozitării aplicabile capacităților instalate în următorii doi ani și scurtarea termenelor de avizare, autorizare și racordare la maxim șase luni, astfel încât acestea să poată fi conectate într-un interval cât mai mic.
Adițional creșterii disponibilității energiei în intervalele cu cerere ridicată, integrarea unui volum mai mare de capacități regenerabile, susținut de stocare și flexibilitate, are un impact net pozitiv asupra prețurilor angro și, implicit, asupra costurilor suportate de consumatori. Spania este un exemplu relevant în acest sens, unde, dezvoltarea accelerată a energiei solare și eoliene a redus semnificativ dependența de combustibili fosili și influența acestora asupra formării prețului energiei electrice. Drept rezultat, în 2025, prețuri mediu angro înregistrat a fost unul dintre cele mai competitive din Europa, de aproximativ 61 EUR/MWh, comparativ cu 107 EUR/MWh în România.
Pentru ca beneficiile energiei produse din surse regenerabile să se reflecte cât mai mult în facturile finale, este necesară și adaptarea modului în care energia este consumată. În acest sens, este nevoie de flexibilizare și introducerea tarifelor dinamice, astfel încât să se încurajeze mutarea unei părți din cerere în intervalele în care producția de energie este ridicată și ieftină, ceea ce ar reduce presiunea asupra sistemului în orele de vârf.
„Nu exista soluții miraculoase, care să fie implementate peste noapte și să aibă efect pe termen lung. Astăzi trebuie să trecem împreună peste aceste momente de presiune asupra sistemului energetic și tot astăzi trebuie să punem pe hârtie măsurile care să nu ne mai facă să ne regăsim în aceeași situație peste un an sau mai mulți. Nu este timp pentru căutat vinovați, este obligatoriu să găsim soluții pe termen mediu și lung și să lucrăm serios la implementarea lor”, a concluzionat Andrei Manea.
| Știri BVB