Preşedintele Argentinei, Mauricio Macri: “Știu că această situație tumultuoasă generează neliniște printre mulți dintre voi. Înțeleg acest lucru și vreau să știți că iau  toate deciziile necesare pentru a vă proteja”

Peso-ul argentinian s-a depreciat, joi,  cu 13,5%, cel mai mare declin înregistrat într-o singură zi, în ciuda deciziei Băncii Centrale a Argentinei de a majora dobânda de bază, de la 45% la 60%, cel mai ridicat nivel din lume, informează Reuters.

De la începutul anului şi până în prezent peso-ul a pierdut 53% din valoare şi joi seara se tranzacţiona la 39,87 peso pentru un dolar, faţă de aproximativ 18 peso pentru un dolar la începutul anului.

Ministrul Trezoreriei, Nicolas Dujovne, a promis că luni va anunţa un nou set de măsuri economice şi în 2019 va ţinti un deficit fiscal mai mic decât actuala ţintă de 1,3% din PIB, pentru a reduce nevoia guvernului de a accesa pieţele de obligaţiuni.  

Dujovne a declarat că va călători la Washington luni seară pentru a discuta despre politica cu personalul tehnic al FMI.

Agenţia de evaluare Moody’s a apreciat că decizia Băncii Centrale “este un semnal clar că măsurile de politică economică nu au fost suficiente pentru a ţine sub control presiunile financiare cu care se confruntă Argentina.”

Anterior, preşedintele Argentinei, Mauricio Macri a cerut Fondului Monetar Internaţional (FMI) să accelereze eliberarea de fonduri din programul de sprijin, în valoare de 50 de miliarde de dolari. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a declarat miercuri că Fondul va analiza această cerere. https://financialintelligence.ro/argentina-cere-ajutorul-fmi/

Cu 17 ani în urmă, Argentina a intrat în cea mai gravă criză economică din istoria sa, iar FMI a refuzat să o mai ajute.  Argentina nu a mai putut susţine rata de schimb fixată între peso şi dolar (stabilită artificial, pentru a ţine în frâu inflaţia, care atinsese vârful în 1989 – 200% doar pe luna iulie şi 1.000% pentru întregul an). Şomajul a atins 22% şi au fost scoase din ţară  în acea perioadă circa 200 de miliarde de dolari.

La sfârşitul lui 2001, Argentina a intrat în faliment, nemaiputându-şi rambursa datoria externă  de peste 102 miliarde de dolari.

În anul 2011, după măsuri economice,  economia Argentinei devenise una dintre cele mai solide din America Latină, ceea ce l-a făcut pe Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, să spună: “Exemplul argentinian demonstrează că falimentul e o idee formidabilă”.