de Dan Pălăngean

România a consemnat în august 2022 o scădere de -7,9% a producției industriale față de luna anterioară pe seria brută dar o creștere de +0,1% pe valoarea ajustată în funcție de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare. Astfel, sezonalitatea a afectat negativ rezultatul dar perspectiva rămâne aproape stabilă.

Cu dezavantajul efectului de bază, dat de revenirea robustă a activității economice după epuizarea efectelor majore ale pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare ca fiind ceva mai slabă, atât pe seria brută (-1,0%), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (-0,3%).

Cumulat pe primele opt luni ale anului, s-a înregistrat o diminuare de -1,2% brut și -2,0% ajustat. Ceea ce se constituie într-un rezultat îngrijorător pentru perspectivele de creștere economică pe anul în curs, industria fiind sectorul cu cea mai mare contribuție în formarea PIB. Reamintim că prognoza oficială a Comisiei Naționale de specialitate vedea un avans al industriei de 0,6% pe anul în curs.

În structură, datele arată ceva bine pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un recul de -8,6% față de luna anterioară dar o creștere de 0,4% comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Se observă o ușoară tendință de revenire pe perioada cumulată de la începutul anului.

Pe fondul creșterii prețurilor la electricitate, petrol și gaze naturale, s-a consemnat o scădere conjuncturală a activității pe segmentul de energie (-6% în august după +6% în iulie) și o reducere mai ponderată pe segmentul extracției (-1,5% față de luna precedentă), dar cu indice la 8 luni mai bun față de energie).

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună august pe intervalul 2017 – 2022, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100). Situația este problematică, conform datelor INS, deoarece producția industrială la mijlocul anului 2022 s-a situat, în termeni reali, cu aproape șase procente sub cea din urmă cu cinci ani.

Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără repararea și întreținerea echipamentelor (+40,5%), tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (+26,7%) și marochinăria (+23,1%), urmate la mare distanță de fabricarea altor mijloace de transport (+7,8%), producția de mașini, utilaje și echipamentev(+6,8%) și fabricarea produselor farmaceutice (+5,3%).

La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate s-au situat ramuri critice, precum fabricarea produselor și substanțelor chimice (-21,0%), prelucrarea lemnului (-11,3%), industria metalurgică (-9,0%), autovehiculele de transport rutier (-5,8%), fabricarea echipamentelor electrice (-4,6%) și producția de mobilă (-4,4%).

Cifra de afaceri, creștere nominală dar scădere în termeni reali

Pe fondul majorării prețurilor industriale de la 43% în prima lună a anului până la peste 53%, cifra de afaceri din industrie pe primele opt luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 24,6% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2021. Adică undeva la circa -18% în termeni reali.

Situația este încă și mai puțin bună în cazul industriei prelucrătoare, a cărei cifră de afaceri s-a majorat în termeni nominali cu doar 23,6%, cu valori mai mari în cazul bunurilor intermediare (+26,2%) și bunuri de uz curent (+23,3%), dar relativ reduse la bunuri de capital (+15,2%) și bunuri de folosință îndelungată (+11,5%).

În ceea ce privește perspectiva de activitate pentru anul în curs, trebuie semnalată evoluția negativă față de luna anterioară a comenzilor noi (-12,7%), în pofida faptului că sunt mai mari cu 22,1% în termeni nominali față de aceeași lună din 2021. Comparația cu valoarea cumulată la 8 luni, de 18,9%, ne indică un trend ușor crescător (18,5% la finele lui iulie).

Diferențele sunt semnificative în structură, unde intervalul ianuarie – august a adus majorări peste media generală la bunuri intermediare (+24,5%), la bunuri de folosință îndelungată (+20,6%, cu observația că pe acest segment s-a consemnat singura creștere față de luna iulie) și la bunuri de uz curent (+19,2%). Comenzile pe partea de bunuri de capital au fost mai modeste (+15,4% la 8 luni și -19,3% față de luna anterioară).