Avocatul Silvia Uscov solicită parlamentarilor să respingă proiectul legislativ privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, susținând că documentul ridică probleme serioase de constituționalitate, limitează accesul la justiție și poate afecta investițiile strategice din sectorul energetic și absorbția fondurilor din PNRR.
„Nu votați propunerea legislativă privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 pentru că încalcă Constituția României”, afirmă avocatul, care cere formarea de urgență a unui guvern cu puteri depline și adoptarea strategiei prin Hotărâre de Guvern, după revizuirea documentului.
-
„Diferența pare doar de procedură, dar nu este”
Silvia Uscov arată că o strategie guvernamentală este, prin definiție, un document de politică publică ce trebuie aprobat prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege adoptată de Parlament.
„Diferența pare doar de procedură, dar nu este. De ce facem asta? Pentru că NU AVEM GUVERN!”, afirmă avocatul, susținând că Executivul interimar a transferat în Parlament un act care ține de atribuțiile Guvernului.
Potrivit acesteia, „când Parlamentul votează o lege pe un domeniu care ține, prin natura lui, de treaba Guvernului, se creează o problemă de echilibru între puterile statului”, iar Curtea Constituțională a stabilit în repetate rânduri că Parlamentul nu poate substitui autoritatea executivă în adoptarea unor acte administrative.
„Se închide poarta” către instanțele de judecată
Un alt argument invocat de avocat este că transformarea strategiei într-o lege restrânge posibilitatea persoanelor afectate de a contesta măsurile în instanță.
„Îmbrăcând strategia în haina unei legi, se închide poarta prin care un proprietar de teren, un fermier sau un investitor ar putea contesta o măsură care îi afectează direct drepturile”, avertizează Silvia Uscov.
Ea mai susține că documentul care urmează să fie adoptat este, în realitate, „livrabilul unui studiu de consultanță, plin de tabele, grafice și note metodologice”, și nu un text normativ redactat potrivit cerințelor legislative.
Strategia ar putea afecta proiectele energetice
Analiza atrage atenția că strategia vine într-un moment în care România dezvoltă proiecte majore în domeniul energiei regenerabile și al infrastructurii energetice.
„Strategia aterizează exact peste acest efort”, afirmă avocatul, arătând că documentul tratează transportul energiei și exploatarea resurselor drept surse importante de presiune asupra biodiversității.
Potrivit analizei, principalele efecte asupra sectorului energetic ar putea fi: extinderea ariilor protejate la 30% din teritoriul României și reducerea terenurilor disponibile pentru investiții; noi restricții pentru proiectele hidroenergetice și microhidrocentrale; condiționări suplimentare pentru dezvoltarea parcurilor eoliene offshore din Marea Neagră; posibile întârzieri și costuri mai mari pentru extinderea rețelelor electrice; introducerea unor noi contribuții și taxe pentru sectorul energetic, fără evaluarea impactului asupra investițiilor și consumatorilor.
În opinia avocatului, „lipsa unor reguli de tranziție pentru proiectele deja pornite este probabil cel mai periculos aspect pentru investiții”, întrucât modificarea regulilor în timpul implementării poate determina finanțatorii să se retragă din proiecte.
* Critici privind finanțarea
Silvia Uscov susține că strategia promite obiective ambițioase fără a indica surse reale de finanțare. „Se legiferează un angajament fără acoperire”, afirmă aceasta, arătând că documentul estimează un necesar de peste 500 de milioane de euro anual, dar prevede că măsurile vor fi implementate doar în limita fondurilor aprobate anual.
* „Nu este renunțarea la protejarea naturii”
În concluzie, avocatul precizează că nu contestă obiectivul protejării biodiversității, ci modul în care acesta este implementat.
„Soluția nu este renunțarea la protejarea naturii, ci refacerea instrumentului”, susține Silvia Uscov, propunând adoptarea strategiei prin Hotărâre de Guvern, realizarea unei analize de impact asupra mediului, economiei și sectorului energetic și introducerea unor reguli clare pentru proiectele deja autorizate.
Potrivit avocatului, „faptul că nu avem un guvern plin ne costă aproape un miliard de euro”, iar autoritățile au termen până la 31 august pentru a adopta o strategie revizuită, astfel încât România să poată îndeplini jalonul din PNRR.
Vezi mai jos avizul Consiliului Legislativ și al CES:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L455ES.PDF?nocache=true
https://www.clr.ro/wp-content/uploads/2026/07/Aviz_704_2026.pdf
| Știri BVB