BNR se aşteaptă în acest an la creșterea creditelor neperformante, ulterior eliminării graduale a măsurilor de protecție destinate ameliorării efectelor pandemiei. Soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare la plată până la finalul lunii decembrie 2020 în contextul crizei sanitare se ridică la 41,4 miliarde lei.

Raportul BNR pe 2021 precizează: “Așteptările sunt de creștere a creditelor neperformante, cu precădere în cursul anului 2021, ulterior eliminării graduale a măsurilor de protecție destinate ameliorării efectelor pandemiei (implementate prin moratoriile publice și private), pe fondul incertitudinilor legate de revenirea economică.

Conform rezultatelor exercițiului de testare la stres a sectorului bancar derulat de BNR la sfârșitul anului 2020, în cadrul scenariului de bază, rata creditelor neperformante ar atinge 9,2% în decembrie 2021, respectiv 9,9% în decembrie 2022 (ipotezele exercițiului au în vedere inclusiv realizarea de operațiuni de curățare bilanțieră și de scoatere în afara bilanțului), ceea ce ar determina o repoziționare a indicatorului în categoria cu risc ridicat, conform abordării utilizate de ABE (Autoritatea Bancară Europeană).

Menținerea unor niveluri adecvate ale indicatorilor de calitate a activelor bancare implică o funcționare eficientă a pieței creditelor neperformante în România, fără piedici legislative care ar putea afecta negativ atât oferta (printr-un tratament fiscal nefavorabil al activităților de cesiune de creanță pentru creditele neperformante), cât și cererea (prin impunerea de prevederi legislative care ar limita eficiența operațiunilor de recuperare). Îmbunătățirea calității activelor atrage o evaluare mai favorabilă a riscurilor asociate sistemului financiar și, în consecință, generează o percepție mai bună asupra riscului suveran al României.

Soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare la plată până la finalul lunii decembrie 2020 în contextul crizei sanitare se ridică la 41,4 miliarde lei (credite acordate unui număr de aproximativ 550 de mii de debitori), reprezentând 14% din totalul finanțărilor acordate de către sectorul bancar.

Finalul anului 2020 evidențiază o tendință puternic descrescătoare a soldului cumulat al creditelor supuse moratoriilor legislative și private, dar și a numărului de debitori care beneficiau de astfel de măsuri.

Factorii care au contribuit în mod coroborat la inversarea tendinței au fost: (i) anularea amânărilor la plată solicitate de către debitorii care beneficiaseră deja de moratorii; (ii) închiderea facilităților de credit prin rambursarea integrală a sumelor datorate; (iii) rambursarea parțială sau utilizarea mai redusă a facilităților tip revolving, cu toate că debitorii beneficiau de amânare la plată.

Structura creditelor amânate la plată relevă o serie de aspecte: (i) preponderența apelului la moratoriul legislativ (trei sferturi din volumul total); (ii) existența unui impact mai redus al moratoriului în cazul expunerilor față de persoane fizice în raport cu societățile nefinanciare, din perspectiva volumului de credite (aproximativ 57 la sută din volumul creditelor amânate la plată au fost acordate companiilor nefinanciare); (iii) senzitivitatea mai ridicată a companiilor de tip IMM la șocul economic provocat de pandemie; (iv) prevalența amânării pe termen de până la 6 luni; până la data de 31 decembrie 2020, perioada stabilită inițial pentru amânarea ratelor scadente ale creditelor expirase în cazul a circa 93 la sută din volumul creditelor care au făcut obiectul moratoriului.

Măsurile adiționale de restructurare adoptate de sectorul bancar ca răspuns la dificultățile financiare legate de pandemia COVID-19, suplimentare moratoriilor, au vizat un volum de credite de 1,07 miliarde lei, pe bază consolidată, peste trei sferturi reprezentând expuneri față de companiile nefinanciare.

Principalele sectoare de activitate care au întâmpinat dificultăți financiare și au beneficiat de moratoriului de amânare la plată sunt industria prelucrătoare, activitățile imobiliare și comerțul cu ridicata și amănuntul. Într-o măsură mai restrânsă au fost afectate și sectoarele de servicii de cazare și restaurante, construcții și transport și depozitare.