Update articol:

IEA: Criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze; șocul energetic ar putea schimba piețele pentru decenii; Cererea de electricitate va crește cu peste 10.000 TWh; rețelele devin o provocare majoră

IEA: Criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze; șocul energetic ar putea schimba piețele pentru decenii; Cererea de electricitate va crește cu peste 10.000 TWh; rețelele devin o provocare majoră
 - poza 1 Imagine generata cu AI

Perturbările transporturilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz au provocat cea mai mare criză de aprovizionare cu energie din istorie, cu pierderi cumulative de 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Raportul World Energy Outlook 2026, publicat la 19 noiembrie, avertizează că efectele crizei ar putea influența politicile energetice, investițiile și structura consumului mondial pentru deceniile următoare.

IEA arată că perturbările fluxurilor energetice din Golful Persic, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, depășesc ca amploare șocurile petroliere din anii 1970. Deși sistemul energetic mondial a demonstrat o capacitate considerabilă de adaptare, prelungirea crizei reduce eficiența mecanismelor de protecție, iar povara economică se transferă tot mai mult către consumatori, prin prețuri ridicate și reducerea cererii.

„Criza din Ormuz a provocat un șoc uriaș asupra sistemului. Deși sectorul energetic și economia mondială au demonstrat o reziliență considerabilă, cu cât criza durează mai mult, cu atât efectele vor fi mai profunde. Și nu văd nicio cale credibilă prin care lumea energiei să revină la situația de dinainte”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al IEA, la prezentarea raportului.

  • Cel mai mare șoc energetic din istorie; motorina a depășit 200 de dolari pe baril

Potrivit IEA, pierderile cumulate de aprovizionare din regiunea Golfului Persic au ajuns la 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. În momentul de maximă intensitate a perturbărilor, oferta mondială de petrol a scăzut cu 16 milioane de barili pe zi, iar cea de gaze naturale cu 320 de milioane de metri cubi pe zi.

Efectele au fost resimțite în special pe piețele produselor petroliere, unde aprovizionarea cu motorină și combustibil pentru aviație a devenit tot mai dificilă. Prețurile motorinei au atins niveluri record, de peste 200 de dolari pe baril.

Criza a afectat și transporturile de îngrășăminte, aluminiu, sulf și heliu, amplificând riscurile pentru industrie și securitatea alimentară. Pentru limitarea efectelor asupra pieței, statele membre IEA au convenit în martie 2026 cea mai mare eliberare coordonată de rezerve strategice de petrol din istoria organizației, de 400 de milioane de barili. Măsura, împreună cu utilizarea rutelor alternative de export și creșterea producției în afara Golfului Persic, a contribuit la atenuarea deficitului. Totuși, IEA avertizează că aceste mecanisme nu pot compensa la nesfârșit perturbările aprovizionării.

  • Cererea mondială de petrol ar putea scădea cu 2,7 milioane de barili pe zi în 2026

IEA estimează că cererea mondială de petrol va scădea cu aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi în 2026, prima reducere anuală înregistrată după 2020. Consumul mondial de gaze naturale ar urma să se diminueze cu aproximativ 1,5%, echivalentul a 65 de miliarde de metri cubi. Pe termen mai lung, evoluția piețelor depinde de politicile adoptate de guverne pentru reducerea vulnerabilității energetice.

În scenariul STEPS, care ia în considerare politicile deja anunțate, cererea mondială de petrol se stabilizează la aproximativ 103 milioane de barili pe zi până în 2030, după care începe să scadă treptat. Într-un scenariu care presupune măsuri suplimentare pentru securitatea energetică, consumul de petrol ar putea fi, în 2035, cu peste 4 milioane de barili pe zi mai mic decât în scenariul STEPS.

Această diferență are implicații importante pentru companiile petroliere, care trebuie să decidă asupra unor investiții de lungă durată într-un context de incertitudine privind cererea viitoare. IEA atrage atenția și asupra posibilității ca, după încheierea crizei, piețele petrolului și gazelor să treacă de la deficit la o situație favorabilă cumpărătorilor, dacă reluarea aprovizionării va coincide cu o cerere mai redusă și cu intrarea în producție a unor capacități suplimentare.

  • Conducte petroliere de 40 de miliarde de dolari pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz

Criza a determinat statele producătoare din Golful Persic să analizeze noi infrastructuri pentru exportul petrolului fără tranzitarea Strâmtorii Ormuz. Potrivit IEA, proiectele de conducte aflate în construcție sau în analiză ar putea adăuga aproximativ 7 milioane de barili pe zi la capacitatea de transport pe rute alternative.

Investițiile necesare sunt estimate la 40 de miliarde de dolari, ceea ce ar adăuga aproximativ 2 dolari la costul fiecărui baril exportat din Orientul Mijlociu. Chiar și în ipoteza dezvoltării acestor conducte și a reducerii cererii mondiale, regiunea ar rămâne cel mai mare exportator de petrol către piețele internaționale.

IEA subliniază că diversificarea rutelor poate reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz, dar nu poate elimina importanța strategică a Orientului Mijlociu pentru aprovizionarea mondială.

  • Cererea de electricitate va crește cu peste 10.000 TWh; rețelele devin o provocare majoră

Una dintre principalele concluzii ale raportului este accelerarea tranziției către o economie în care electricitatea ocupă un rol tot mai important. IEA estimează că cererea mondială de energie electrică va crește cu peste 10.000 TWh în următorul deceniu, alimentată de extinderea mobilității electrice, utilizarea pompelor de căldură, creșterea cererii pentru răcire și dezvoltarea centrelor de date.

Ponderea electricității în consumul final mondial de energie ar urma să se apropie de 30% până în 2035, față de aproximativ 23% în prezent. Dezvoltarea infrastructurii electrice devine astfel o condiție esențială pentru securitatea energetică.

Potrivit IEA, până în 2035 vor fi necesari cel puțin 25 de milioane de kilometri de linii electrice noi de transport și distribuție, precum și modernizarea sau înlocuirea altor 15 milioane de kilometri de rețele existente. Agenția avertizează că investițiile insuficiente în rețele pot întârzia racordarea noilor capacități de producție, integrarea surselor regenerabile și electrificarea consumului.

  • Regenerabilele ar putea asigura până la jumătate din producția mondială de electricitate în 2035

Criza energetică din 2026 stimulează interesul pentru sursele de energie care pot reduce dependența de importurile de combustibili fosili. Potrivit raportului IEA, producția mondială de energie electrică fotovoltaică a crescut cu aproximativ 600 TWh în 2025, iar investițiile în panouri solare și baterii continuă să avanseze.

În scenariile analizate, ponderea surselor regenerabile în producția mondială de electricitate ar putea crește de la aproximativ o treime în prezent la 45–50% până în 2035. Energia solară fotovoltaică ar urma să reprezinte principalul motor al acestei creșteri.

Totuși, extinderea producției regenerabile necesită investiții corespunzătoare în capacități de stocare, flexibilitatea consumului și interconexiuni electrice.

  • Securitatea energetică și tranziția energetică devin tot mai strâns legate

IEA consideră că șocul energetic din 2026 schimbă modul în care guvernele și companiile evaluează riscurile asociate aprovizionării cu energie. Diversificarea furnizorilor, dezvoltarea producției interne, eficiența energetică și electrificarea capătă o importanță strategică tot mai mare.

În același timp, agenția subliniază că tranziția energetică nu elimină imediat necesitatea investițiilor în petrol și gaze, în special pentru compensarea declinului natural al producției din zăcămintele existente.

Raportul evidențiază astfel o provocare majoră pentru următorul deceniu: asigurarea unor cantități suficiente de energie la prețuri accesibile, concomitent cu reducerea expunerii economiilor la crize geopolitice și la volatilitatea piețelor internaționale.

BVB | Știri BVB
AQUILA PART PROD COM (AQ) (20/11/2026)

Disponibilitate inregistrare teleconferinta T3 2026

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (20/11/2026)

Raport tranzactii cu parti afiliate conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)