• Secretarul general al NATO a discutat cu preşedintele Turciei despre situaţia din Mediterana de Est

• UE: Va fi blocat accesul navelor turcești în porturile Uniunii

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Ca un semn că situaţia este una tensionată, o navă greacă şi o navă turcă au intrat săptămâna trecută în coliziune într-o zonă revendicată de Grecia şi unde Turcia a desfăşurat nave de război, potrivit unei surse militare greceşti. Turcia a desfăşurat astfel, pe 10 august, nave de război într-o zonă revendicată de Grecia, provocând îngrijorarea Europei. 

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a propus, la Berlin, în cadrul discuțiilor purtate de miniștrii de externe ai UE pe tema conflictului dintre Grecia și Turcia pe marginea explorărilor din Mediterana, ca prim pas spre dezescaladare, introducerea unui moratoriu asupra explorărilor în zonele în dispută din Mediterana de Est până la realizarea delimitărilor maritime în discuție fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție, potrivit MAE. 

De asemenea, ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescua reiterat îngrijorarea față de continuarea tensiunilor din Mediterana de Est și a făcut din nou apel la detensionare, calm și dialog direct între părțile implicate. A exprimat solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare și de relansare a dialogului cu Turcia. A afirmat că orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluționată exclusiv pe cale pașnică și în conformitate cu dreptul internațional. În acest context, ministrul de externe român a exprimat „deschiderea României de a împărtăși, atât cu Grecia, cât și cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil”. 

Oficialul român a reiterat în același timp necesitatea menținerii unui dialog cuprinzător al UE cu Ankara, având în vedere arealul extins de teme de interes comun, precum migrația, comerțul și lupta împotriva terorismului.

• Secretarul general al NATO a discutat cu preşedintele Turciei despre situaţia din Mediterana de Est

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avut vineri o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg despre situaţia din Mediterana de Est, informează Reuters şi Xinhua.

Recep Tayyip Erdogan i-a comunicat interlocutorului că Turcia va continua să îşi protejeze drepturile şi interesele oriunde, conform unui comunicat al administraţiei prezidenţiale de la Ankara.

Totodată, liderul turc a solicitat NATO să îşi îndeplinească responsabilitatea împotriva demersurilor unilaterale ce ignoră dreptul internaţional şi dăunează păcii regionale.

Preşedintele Erdogan a mai comunicat secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice că ţara sa sprijină o soluţie echitabilă în regiune, cu o perspectivă câştigătoare pentru toate ţările.

Turcia şi aliatul său NATO Grecia au de mai mult timp neînţelegeri cu privire la resursele energetice din regiune, deoarece Ankara s-a opus acţiunilor de foraj ale mai multor ţări în care Turcia nu este implicată.

• UE: Va fi blocat accesul navelor turcești în porturile Uniunii

Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală, a anunţat vineri şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează Reuters şi AFP.

Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell. Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de “activităţi pe care le considerăm ilegale”, a adăugat el, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

În plus, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni contra economiei Turciei. ”Putem merge până la măsuri privitoare la activităţi sectoriale, unde economia turcă este legată de economia europeană”, a explicat demnitarul european.

Totuşi, Borrell şi ministrul de externe german Heiko Maas au precizat că Uniunea Europeană doreşte să ofere întâi o şansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia. 

• Franţa: Preşedintele Macron doreşte reangajarea unui dialog constructiv, dar condiţionat, cu Turcia

Preşedintele Emmanuel Macron doreşte să reangajeze “un dialog pozitiv” cu Turcia, dar cu “condiţii prealabile”, conform declaraţiei făcute de şeful statului francez vineri seara în faţa Asociaţiei presei prezidenţiale din Paris, transmite AFP.

“Este clar că există o serie de condiţii preliminare pentru reangajarea unui dialog de încredere”, a declarat preşedintele Macron, subliniind că “în ultimii ani, strategia Turciei nu este strategia unui aliat NATO”.

“Îmi asum pe deplin ce am făcut în această vară, care a însemnat pur şi simplu să avem fapte proporţionale în spatele cuvintelor”, a explicat Emmanuel Macron, citat de Agerpres.

Franţa a trimis două nave de război şi două avioane Rafale la mijlocul lunii august pentru a sprijini Grecia, care denunţă Turcia pentru forajul de explorare a hidrocarburilor, acţiune pe care Atena o consideră ilegală deoarece are loc în apele sale.

“Nu am desfăşurat o flotă în estul Mediteranei, dar am spus pur şi simplu că apreciem că desfăşurările Turciei sunt o provocare”, a adăugat şeful statului francez. “Ceea ce a făcut Franţa a fost important, este politica liniei roşii pe care am avut-o întotdeauna (…) când vorbim de suveranitate în Mediterana, sunt obligat să fiu consecvent în fapte şi în vorbe (…) turcii nu iau în considerare şi nu respectă decât asta. (..)”‘

“Am avut un rol util (…) Germania şi partenerii noştri sunt pe cale să ni se alăture deoarece ei văd că astăzi agenda turcă este problematică. Am avut o discuţie lungă cu cancelarul Merkel în această vară, (…) toată lumea este pe cale să vadă că există o problemă”.

“Strategia noastră, a subliniat Emmanuel Macron, este de a avea o poziţie comună care să permită posibilitatea reluării unei relaţii cu Turcia pe baza unor cerinţe prealabile de respectare a suveranităţii statele noastre membre şi, de asemenea, în spatele reangajării unui dialog pozitiv: Turcia este partener în problemele migraţiei, Turcia trebuie să fie un partener în problemele energetice, un partener paşnic şi potolit, iar Turcia este astăzi într-un proiect de uniune vamală cu noi”.