-
Dialogul germano-rus nu a dispărut după 2022. În ultimii doi ani, au continuat contacte informale la Baku și Abu Dhabi, iar în septembrie 2026 au devenit vizibile atât discuții politice despre revenirea gazului rusesc și Nord Stream, cât și reluarea contactului diplomatic direct la nivelul miniștrilor de Externe.
Un cerc informal de dialog germano-rus, la care au participat foști oficiali germani și reprezentanți ruși apropiați Kremlinului, s-au întâlnit în mod repetat începând din 2024, în principal la Baku și cel puțin o dată la Abu Dhabi, potrivit unei investigații realizate de ARD/Kontraste și Die Zeit.
Existența celei mai recente reuniuni, desfășurată în perioada 12-14 iulie 2026 la Baku, a fost confirmată ulterior chiar de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care a declarat că autoritățile azere au verificat datele de intrare și ieșire din țară ale participanților, potrivit transcriptului oficial publicat de Guvernul federal german.
Guvernul de la Berlin susține însă că întâlnirea nu a avut loc nici în numele său, nici în coordonare cu autoritățile federale și că a fost o inițiativă privată, conform răspunsului oficial transmis Bundestagului.
-
ARD și Die Zeit: întâlniri germano-ruse începând din 2024
Potrivit publicațiilor ARD/Kontraste și Die Zeit, grupul din jurul fostului șef al Cancelariei Federale Ronald Pofalla (CDU) și al fostului președinte al SPD și premier al Brandenburgului Matthias Platzeck s-a întâlnit în mod repetat cu reprezentanți ruși la Baku, începând din 2024. Cel puțin o reuniune a fost organizată în afara Azerbaidjanului, la Abu Dhabi, în noiembrie 2025.
Conform unei solicitări parlamentare publicate de Bundestag, parlamentarii germani au cerut guvernului explicații referitoare la relatările despre întâlniri ale unui „cerc de discuții germano-rus” organizate începând din aprilie 2024 la Baku, Abu Dhabi și, posibil, în alte locații.
Printre participanții germani identificați de ARD/Kontraste și Die Zeit la reuniunile anterioare s-au numărat Ronald Pofalla, Matthias Platzeck, parlamentarul SPD Ralf Stegner, fostul ministru CDU Stephan Holthoff-Pförtner și Martin Hoffmann, fost director executiv al Petersburger Dialog.
Din partea rusă, unul dintre cei mai importanți participanți a fost Viktor Zubkov, fost premier al Rusiei și actual președinte al Consiliului de Administrație al Gazprom, potrivit ARD/Kontraste.
-
Reuniunea din 12-14 iulie: Pofalla și Platzeck, față în față cu Zubkov și Fadeev
La cea mai recentă reuniune documentată, desfășurată în iulie 2026 la Baku, din partea germană au participat Ronald Pofalla și Matthias Platzeck, însoțiți de fostul ambasador elvețian la Berlin Tim Guldimann, potrivit ARD/Kontraste.
Din delegația rusă au făcut parte Viktor Zubkov, președintele Consiliului de Administrație al Gazprom, Valery Fadeev, președintele Consiliului pentru dezvoltarea societății civile și drepturile omului de pe lângă președintele Federației Ruse, și Alexey Gromyko, directorul Institutului Europei al Academiei Ruse de Științe, conform aceleiași investigații.
-
Aliyev: Azerbaidjanul nu fusese informat despre întâlnire
Autoritățile de la Baku au confirmat ulterior existența reuniunii, dar au precizat că nu fuseseră informate în prealabil.
Potrivit transcriptului oficial al conferinței de presă comune a lui Ilham Aliyev și Friedrich Merz, președintele Azerbaidjanului a declarat că a cerut Serviciului de Frontieră să verifice deplasările persoanelor despre care presa susținea că participaseră la reuniune.
Verificările au arătat că Pofalla și Platzeck au sosit la Baku pe 12 iulie, cu un zbor de la Berlin, și au plecat pe 14 iulie, iar Zubkov și Fadeev au sosit tot pe 12 iulie, de la Moscova, și au revenit în Rusia pe 13, respectiv 14 iulie.
Pe baza acestor informații, Aliyev a declarat că poate confirma că o întâlnire secretă a avut loc la Baku, precizând însă că Azerbaidjanul nu a participat la discuții și nu cunoaște conținutul acestora. Dacă reuniunea a urmărit găsirea unor soluții pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, Azerbaidjanul salută un asemenea demers, a mai spus președintele azer, potrivit sursei citate.
-
Berlinul: întâlnirea nu a fost coordonată cu guvernul federal
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că nu avea cunoștință despre reuniune.
Ulterior, potrivit răspunsului oficial al guvernului federal publicat de Bundestag, întâlnirea dintre Pofalla, Platzeck și reprezentanții ruși „nu a avut loc nici în numele, nici în coordonare cu guvernul federal”.
Guvernul german a calificat reuniunea drept „o inițiativă privată”.
Ministerul german de Externe a precizat, de asemenea, că nu avusese cunoștință despre întâlnire, că aceasta nu s-a desfășurat la solicitarea sa și că ministerul nu fusese implicat în planificare, potrivit transcriptului oficial al conferinței de presă a guvernului federal.
-
Cu trei zile înainte de Baku, controversa provocată la Chișinău de ambasadorul german, cu șapte ani de activitate diplomatică la Moscova
Separat, cu trei zile înainte de sosirea participanților germani și ruși la Baku, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a provocat o controversă în urma unui interviu acordat Jurnal TV pe 9 iulie.
Potrivit Radio Moldova, traducerea simultană a interviului a creat impresia că diplomatul german punea sub semnul întrebării faptul că România și Republica Moldova au aceeași limbă și aceeași religie.
Pe 13 iulie, Knirsch a revenit cu explicații, susținând că traducerea simultană nu redase corect sensul afirmațiilor sale. Ambasadorul a precizat că nu intenționase să pună sub semnul întrebării unitatea limbii române sau a credinței creștin-ortodoxe.
Ambasada României la Chișinău a reacționat public, reafirmând comunitatea de limbă și patrimoniul cultural și spiritual dintre România și Republica Moldova și calificând drept regretabile afirmațiile care relativizează aceste realități.
Un element relevant pentru profilul diplomatului este experiența sa în Rusia: potrivit CV-ului oficial publicat de Ministerul german de Externe, Hubert Knirsch a lucrat la Ambasada Germaniei la Moscova între 2014 și 2018 și din nou între 2022 și 2025, acumulând în total șapte ani de activitate diplomatică la Moscova.
Cronologia este, așadar, verificabilă: 9 iulie – interviul lui Knirsch; 12 iulie – sosirea participanților germani și ruși la Baku; 13 iulie – clarificarea ambasadorului; 14 iulie – plecarea participanților germani din Azerbaidjan.
Nu există însă, în sursele publice disponibile, dovezi care să lege declarațiile ambasadorului de reuniunea de la Baku sau care să arate că acestea au reprezentat un mesaj al Ministerului german de Externe către Moscova.
-
Reuters: Dmitriev și liderii AfD pregătesc discuții privind revenirea gazului rusesc
Dimensiunea energetică a relației germano-ruse a revenit în atenție două luni mai târziu.
Potrivit Reuters, care citează două persoane familiarizate cu planurile, Kirill Dmitriev, emisar economic al președintelui Vladimir Putin și directorul general al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), și conducerea AfD pregătesc o întâlnire pentru 2027 în cadrul căreia ar urma să fie discutată posibilitatea reluării livrărilor de gaze rusești către Germania.
Una dintre sursele Reuters a declarat că printre temele avute în vedere se află și posibilitatea redeschiderii Nord Stream.
Potrivit aceleiași agenții, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Rusia furniza peste jumătate din gazele naturale importate de Germania.
- Kirill Dmitriev: „Împreună vom repune în funcțiune Nord Stream”
Pe 26 septembrie, Dmitriev a mers mai departe. Potrivit unei postări publicate de acesta pe X și relatate de Financial Intelligence, emisarul lui Putin a afirmat: „Împreună vom repune în funcțiune Nord Stream”.
Dmitriev comenta declarațiile copreședintelui AfD Tino Chrupalla, care solicitase o anchetă internațională privind sabotarea Nord Stream și Nord Stream 2 și repararea și repunerea conductelor în funcțiune.
Afirmația lui Dmitriev nu reprezintă însă poziția guvernului german și nici existența unui acord Berlin-Moscova privind Nord Stream.
Prezența lui Viktor Zubkov, președintele Consiliului de Administrație al Gazprom, la reuniunile informale de la Baku face dimensiunea energetică relevantă. Nu există însă, până în prezent, informații publice care să demonstreze că Nord Stream sau reluarea importurilor germane de gaze rusești au fost discutate la întâlnirea din iulie.
- Contactul devine și oficial: Wadephul s-a întâlnit cu Lavrov
În septembrie, dialogul nu s-a mai limitat la foști oficiali sau reprezentanți ai opoziției germane. Potrivit Financial Times, ministrul german de Externe Johann Wadephul s-a întâlnit cu omologul rus Serghei Lavrov la New York, în marja Adunării Generale a ONU, în prima întâlnire față în față între șefii diplomațiilor Germaniei și Rusiei de la invazia rusă pe scară largă a Ucrainei.
Discuția a durat aproximativ 20 de minute. Wadephul a reafirmat sprijinul Germaniei pentru Ucraina și i-a cerut Rusiei dezescaladare.
Tot potrivit Financial Times, Wadephul a declarat că mai mulți interlocutori internaționali l-au încurajat să discute cu Lavrov și a argumentat că europenii trebuie să își păstreze capacitatea de comunicare cu Moscova, în condițiile în care Statele Unite discută direct cu Rusia.
Kremlinul a calificat luni drept pozitivă scurta întâlnire pe care au avut-o în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi omologul său german, Johann Wadephul, prima de la începutul războiului din Ucraina, scrie EFE, conform Agerpres.
„Simplul fapt că s-a desfăşurat această întâlnire este, fără îndoială, pozitiv”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa telefonică de presă zilnică. În acelaşi timp, Peskov a menţionat că organizarea întâlnirii nu înseamnă că Berlinul şi-a schimbat poziţia faţă de Moscova. În acest sens, a făcut referire la declaraţiilor ministrului rus de externe după reuniune în care acesta a spus că „nu a auzit nimic nou”.
Totuşi, a insistat că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Serghei Lavrov, care a acuzat Germania de implicare în războiul din Ucraina, şi Johann Wadephul şi-au strâns mâinile sâmbătă, în faţa presei, înaintea întrevederii cu uşile închise pe care au avut-o. Întâlnirea, ultima la care a participat ministrul rus la New York, a durat puţin peste 20 de minute şi nu a fost urmată de declaraţii pentru presă.
Ultima întrevedere a şefului diplomaţiei ruse cu un omolog german a fost cea cu Annalena Baerbock, pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu mai mult de o lună înaintea începerii campaniei militare ruse în Ucraina, numită de Moscova operaţiune militară specială. Serghei Lavrov a acuzat Berlinul în urmă cu trei săptămâni că a declanşat un „război adevărat” împotriva Rusiei din cauza reacţiei Germaniei la presupusa implicare a Moscovei în incidentul cu dronă petrecut în august pe aeroportul din Leipzig. La rândul său, Johann Wadephul a îndemnat sâmbătă Rusia să se aşeze la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
„Vom continua să îndemnăm Rusia să se aşeze, în sfârşit, la masa negocierilor. Fac un apel către toate statele membre să ni se alăture pentru a convinge Rusia că viitorul se construieşte la masa negocierilor, nu pe cadavre în oraşe şi sate”, a afirmat şeful diplomaţiei germane în intervenţia sa la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, ulterioară întâlnirii sale cu Serghei Lavrov.
| Știri BVB