de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna august 2026 a fost de 9.497 lei, cu 212 lei mai mic decât cel din luna precedentă (-2,2%), potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 132 lei (-2,3%), până la 5.688 lei. Suma reprezintă 1.081 euro nominal la cursul din septembrie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă, cu 19 euro mai mult decât în urmă cu un an.
În contextul unei inflații anuale în scădere la nivelul de +6,17% și al unui avans nominal cuantificat la 5,6%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -0,5%. Valoare semnificativ mai bună decât anterior, în contextul unui efect de bază pronunțat. Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real a scăzut în august 2026 cu 6 puncte procentuale, până la 235,1%.
Puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a ajuns la 1.660 euro (prețuri relative în România de 65,1% din media europeană în 2026, după 64% în 2025). Este cea mai mică valoare din acest an, și aproape identică cu nivelul din aceeași lună a anului trecut (1.659 euro). Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu câștigul salarial din septembrie, dat fiind saltul cursului euro-leu la începutul lunii octombrie 2026.
Seria de date a INS confirmă ajustarea puterii de cumpărare a veniturilor salariale în termeni reali spre nivelul de anul trecut, ceea ce face sens din perspectiva evoluției PIB (-0,6% pe S1 2026). Totuși, chiar și pe fondul austerității în materie de salarii bugetare (market-maker pe piața muncii), deficitul comercial consemnat pe primele opt luni ale anului a fost mai mare cu 1,4%, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Variația anuală negativă a salariului în termeni reali din prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil, se îndreaptă spre anulare, prin creșterea salariului minim brut pe economie la 4.325 lei, corelată cu diminuarea inflației. Deocamdată, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut semnificativ (-5% brut pe primele opt luni din 2026).
- Sectoarele bugetare, la coada clasamentului
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor din tutun (+15% nominal, respectiv +8,4% ajustat cu inflația), urmată la mare distanță de producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă (+8,7%, respectiv +2,4%) și sectorul de cercetare-dezvoltare (+8,4% nominal și +2,1% ca putere de cumpărare) și construcțiile (+8,3%, respectiv +2%).
De reținut, majoritatea domeniilor de activitate au revenit pe plus în termeni reali față de aceeași lună a anului anterior, cu valori modice. Sectorul IT (+1,6%), HoReCa, extracția petrolului brut și gazelor naturale (ambele cu +1,5%), serviciile administrative şi activitățile suport (+1,3%) și comerțul (+1%) au trecut pragul de 1%.
Cu variații marginale și peste media pe economie (-0,5%) s-au plasat, în termeni de evoluție a salariului mediu real, industria alimentară, agricultura (cu câte +0,1%), segmentul de distribuţie a apei, salubritate, deşeuri, industria extractivă și activitățile de transport și depozitare (fiecare cu -0,1% în termeni reali, cu creșteri nominale ușor sub inflația comunicată)
De luat aminte, sectoarele bugetare (market-maker pe piața muncii) au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost de creștere minoră pe toată linia: la sănătate şi asistenţă socială (+1,5%, de unde -4,4% real), la învățământ (+0,9%, respectiv -4,9% ca putere de cumpărare) și în administrația publică (+0,7%, de unde -5,1% în termeni reali).
În fine, trebuie amintite cele două domenii de activitate care încheie clasamentul, unul încă pe plus nominal, telecomunicațiile (+0,5% nominal, respectiv -5,4% real) și (oarecum surprinzător) unul singur pe dublu minus, fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului, -1,5% nominal și -7,2% real ( însă la valori cu cinci cifre duble față de media pe economie.
| Știri BVB