de Dan Pălăngean
România s-a situat anul trecut pe locul patru din coadă între statele membre UE la ponderea cheltuielilor pentru protecție socială în PIB, conform datelor prezentate de Eurostat. Cu un procentaj de 17,06%, ne-am situat doar peste Ungaria (16,65%), Malta (13,83%) și Irlanda (11,73%).
La mică distanță deasupra noastră s-au situat țările baltice și Cipru: Estonia (17,76%), Cipru (18,07%), Lituania (18,16%) și Letonia (18,57%). La rândul lor, aproape de Cehia (19,19%) și Bulgaria (20,04%), care a reușit să treacă pragul de 20% din PIB. Media UE în materie a fost de 27,49% iar cele mai mari alocări pentru protecție socială le-au avut Austria (32,36%), Finlanda (32,20%), Franța (32,12%) și Germania (30,31%), singurele care au trecut peste 30% din PIB.
De reținut, deși sumele pentru protecție socială stabilite la noi par relativ reduse în context european, trebuie să ținem cont și de capacitatea relativ redusă a statului de a face cheltuieli. De pildă, raportul între cele 17,1% din PIB și veniturile din taxe și impozite de 29,3% din PIB este de circa 58%. Semnificativ peste cât a alocat Ungaria, unde 16,65% s-a raportat la venituri de 35,4%, de unde doar 47% din banii statului destinați pentru protecție socială.
În 2025, cheltuielile pentru protecție socială exprimate în euro au crescut în toate țările UE. Cele mai mari diferențe față de anul 2024 s-au consemnat în Croația (+15,4%), Bulgaria (+12,1%) și Lituania (+11,6%), în timp ce avansurile minime au fost înregistrate de Grecia (+0,6%), România (+0,7%) și Finlanda (+1,3%).
De altfel, ponderea acestora a scăzut la noi de la 18,21% din PIB în 2024 la cele 17,06% din PIB în 2025. Explicația principală a fost ajustarea bugetară cea mai pronunțată dintre toate statele UE, cu reducerea de 1,4 puncte procentuale a deficitului public, de la -9,3% din PIB la -7,9% din PIB. În treacăt fie spus, deși la noi se bate monedă pe reducerea cheltuielilor, realitatea alinierii la practica europeană reclamă creșterea semnificativă a veniturilor (a se citi o colectare fiscală mult mai bună și/sau majorarea impozitelor).
Dacă se intră în structura alocărilor pentru protecție socială, trebuie subliniat că în toate țările membre, partea cea mai mare a banilor de protecție socială se duce pe plata pensiilor. Totuși, diferențele sunt considerabile între state, cu România pe locul 3 la acest capitol. Cu un procentaj de 55,2% bani destinați pensiilor, suntem devansați doar de Grecia (63,1%) și Italia (59,0%), țări cu speranță de viață semnificativ mai mare.
Pentru referință și poziționare socio-economică, menționăm că doar o treime dintre statele UE alocă cel puțin 50% din banii de protecție socială pentru pensii. Astfel, după noi vin Portugalia (54,8%), Polonia (51,4%), Spania (51,1%), Austria (50,9%), Malta (50,7%) și Ungaria (50%). La polul opus, se află Irlanda (30,7%), Olanda (39,6%) și Danemarca (39,8%), cu Germania (41%) și Croația (41,2%) aproape de reperul de 40%.
| Știri BVB