Update articol:

Ciucă: OUG prin care mai multe microîntreprinderi vor fi taxate cu 16% pe profit va fi adoptată vineri; mediul de afaceri se opune ferm schimbării regimului de impozitare a microîntreprinderilor

Nicolae Ciucă Sursa foto: facebook.com

Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, la Craiova, că ordonanţa de urgenţă prin care microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro vor fi impozitate cu 16% pe profit şi nu cu 1% pe venit, cum este acum, va fi adoptată vineri.

“A fost o propunere susţinută de către ministrul Finanţelor cu scăderea acestor plafoane de la 1 milion de euro la 500.000 euro. Este un calcul realizat de Ministerul Finanţelor şi asigură un cuantum la bugetul de stat estimat la 300 milioane lei, iar argumentul a fost că odată cu această scădere se asigură pentru IMM-uri granturi, să poată beneficia de o compensare şi dezvoltare în proiectele viitoare. Elementele de detalii sunt în transparenţă, iar ordonanţa care va fi adoptată mâine şi vor mai fi discuţii în Guvern şi ajustări”, a declarat joi, la Craiova, premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit proiectului de OUG publicat în dezbatere pe site-ul Ministerului de Finanţe, pragul veniturilor până la care o companie poate fi încadrată în categoria microîntreprindere se va reduce anul viitor de la 1 milion de euro, cât este în prezent, la 500.000 de euro, aceasta fiind o condiţie asumată de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

“Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România şi-a asumat o serie de reforme, cum este şi cazul reformei în domeniul fiscal cu privire la revizuirea cadrului fiscal, fiind astfel prevăzută şi măsura privind modificarea prevederilor specifice impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în sensul reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a acestui regim fiscal. Luând în considerare necesitatea îndeplinirii obiectivelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, propunem reducerea plafonului de aplicare a sistemului de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului actului normativ.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) se opune ferm schimbării regimului de impozitare a microîntreprinderilor, își exprima sustinerea pentru păstrarea sistemului actual de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor și trage un semnal de alarmă asupra riscului ieșirii de pe piață a unor microîntreprinderi, potrivit unui comunicat de presă.

În Partea II. Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii, la punctul 17 Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal, se enunță cu titlu de exemplu „reducerea treptată a beneficiarilor sistemului special de impozitare pentru microîntreprinderi. La acest moment și pe baza datelor existente intern, se estimează o diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim fiscal, după cum urmeaza: scădere de 15% în primul an, scădere de 33% în anul 2, scăderea cu 33% în anul 3;” 

Raportat la situația financiară a celor 490.000 de microîntreprinderi din România, care au înregistrat venituri la nivelul anului 2019, realizată de către Ziarul Financiar, acestea au o cifră de afaceri de 203,6 mld. lei. Aplicându-se 1% la veniturile obținute de microîntreprinderi, rezultă că statul a încasat în medie 2,03 mld. lei, reprezentând 414 mil. euro la un curs de schimb de 4,9 lei. 

În condițiile trecerii la impozitul pe profit de 16% conform celor menționate în PNRR, este puțin probabil să existe încasări suplimentare la bugetul de stat, în practică veniturile încasate la bugetul de stat diminuandu-se cu sumele care nu vor mai fi plătite sub forma impozitului pe venit.

În același timp, introducerea impozitului de 16% pe profit, conduce la diminuarea sumelor aflate la dispoziția antreprenorilor, ceea ce se transpune în lipsa de lichidități, creditare scazută, investiții reduse, pierderea competitivității, dispariția unor microîntreprinderi.

 Având în vedere cele menționate mai sus, atragem atenția asupra următoarelor aspecte:

– Deși se vorbea despre introducerea asa-numitei „taxe de solidaritate” aplicată multinaționalelor, s-a ajuns în situația în care microîntreprinderile să plătească;

– Se încalcă dispozițiile Codul Fiscal care dispun că orice modificare trebuie făcută cu cel puțin 6 luni înainte de intrarea în vigoare, modificarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor se va face printr-un act normativ din decembrie 2021 cu aplicare de la 01 ianuarie 2022;

– Modificarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, în plină criză epidemiologică care a afectat mediul de afaceri și la mai puțin de 6 ani, conduce la un mediu economic lipsit de stabilitate și predictibilitate;

– Nu a fost efectuat Testul IMM care este obligatoriu potrivit Legii 346/2004 pentru toate proiectele de acte normative cu impact asupra IMM/urilor;    

– În Raportul semestrial de țară se menționează că România are un grad scăzut de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul de stat și se propune eficientizarea colectării acesta și nu creșterea impozitării mediului economic”. 

De asemenea, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) Guvernului ca măsurile fiscale asumate prin PNRR să fie implementate transparent, prin consultare și gradual, așa cum prevede documentul:

Am salutat astfel, și de această dată, declarațiile ministrului Finanțelor, dl. Adrian Câciu, din data de 9 decembrie 2021, conform cărora ”Vom construi bugetul pentru 2022 fără noi taxe. Orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri[1] și ale dlui Prim-ministru Nicolae Ciucă care susținea chiar astăzi faptul că  “cu certitudine nu vom încurca, ci vom face tot ceea ce este posibil pentru a putea să îmbunătățim atât cadrul legislativ, cât şi dialogul cu mediul de afaceri, pentru că am convingerea că împreună putem să găsim soluții şi să facem în aşa fel încât să reglementăm domeniul pentru a putea să continuăm creşterea atât a afacerilor, cât şi a mediului economic în ansamblu.” [2].

Având în vedere aceeași “predictibilitate a politicii fiscal-bugetare pe termen mediu”, menționată in expunerea de motive a actului normativ, și „obiectivul menţinerii stabilităţii macroeconomice”, considerăm oportună o trecere progresivă și predictibilă la noile cuantumuri, pentru ca actorii economici vizați să poată include, în bugetele lor, efectele fiscale ale noile măsuri.

Avem nevoie de un climat de încredere la nivelul economiei. Mediul de afaceri este pregătit sa contribuie la identificarea unei soluții, cu încrederea că va exista un dialog real și o deschidere pentru consultare la nivel de experți. Solicităm, astfel, Prim–Ministrului și Ministrului Finanțelor să își respecte angajamentele făcute public și să invite la dialog și consultare toți actorii afectați de aceste decizii.

Vom aprecia prezentarea unui plan de implementare al acestor modificări, într-o manieră transparentă și graduală, începând cu 2023, așa cum apare menționat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reiterând disponibilitatea noastră de a sprijini acest proces.

 

[1] Site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Comunicate de presă – https://bit.ly/3maRrDl

[2] https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-evenimentul-forumul-capitalului-romanesc

 

 

Mediul de afaceri solicită Guvernului ca măsurile fiscale asumate prin PNRR să fie implementate transparent, prin consultare și gradual, așa cum prevede documentul

 

CNIPMMR se opune ferm schimbării regimului de impozitare a microîntreprinderilor

 

 

 

Claudiu Năsui, despre schimbarea regimului de impozitare al IMM: Distrugerea microîntreprinderilor este o imensă greșeală

BVB | Știri BVB

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (26/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI (CRC) (25/05/2022)

Majorarea cu 24,5% din luna iunie a salariilor angajatilor societatii