Update articol:

CNIPMMR nu susține creșterea salariului minim brut pe țară (vezi rezultatele sondajului)

CNIPMMR nu susține creșterea salariului minim brut pe țară, fără o fundamentare riguroasă pe criterii obiective, fără realizarea unui studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără măsuri de îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă, fără simplificarea birocraţiei, fără raportarea contribuţiilor sociale datorate, potrivit unui comunicat de presă. CNIPMMR nu susține nici limitarea activităților zilierilor.

Conform studiului CNIPMMR, aproape jumătate dintre IMM-uri spun că există riscul unor concedieri ca urmare a creşterii salariului minim, în special în construcţii.

“Cu toate că unele patronate din construcţii au cerut creşterea salariului minim în acest sector, majoritatea IMM-urilor vor avea probleme în următoarele luni. Patronatul domnului Erbaşu nu a ţinut cont de aceste IMM-uri, iar oamenii care vor fi disponibilizaţi din acest segment nu vor merge către întreprinderile mari ci vor pleca să lucreze în străinătate, astfel că deficitul forţei de muncă în construcţii va rămâne. Va creşte, însă, costul unei lucrări. Şi multe întreprinderi mici vor reintra în zona muncii la negru”, a apreciat preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.

 

În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic, potrivit CNIPMMR,  cu luarea în considerare a următoarelor aspecte:

1. Un singur salariu minim brut pe ţară și nu trei salarii minime

CNIPMMR nu susține stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim in funcție de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe țară fiind unul singur pentru toți salariații și toate sectoarele. Este de analizat și valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe luna, plata fiind făcută in funcție de numărul de ore lucrate, cu îmbunătățirea corespunzătoare a art. 164 din Codul muncii.

2. Necesitatea aplicării unor criterii obiective pentru creșterea salariului minim

Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor (Comisia Europeană, 2016a), arată CNIPMMR. De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese “limitate în ceea ce privește stabilirea salariului minim.”

Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României 2018 și în Comunicarea “Semestrul european 2018: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011”:

“Piața forței de muncă a devenit mai rigidă odată cu creșterea economică puternică. Remunerarea salariaților este scăzută față de media UE, dar creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu 16 % a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației dacă nu va fi însoțită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivității”.

“România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate. (…) Nu au existat progrese în ceea ce privește modul de stabilire a salariului minim”.

CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti. Mecanismul trebuie sa implice strict partenerii sociali si mediul academic, potrivit modelulului britanic.

3. Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării Testului IMM și consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru creșterea salariului minim

Potrivit dispozițiilor art. 9(1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor creșterii salariului minim, a Testului IMM și consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii.

În cursul anului 2016, a fost realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS)“Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată în Romania”, din analiza căruia a reieşit că nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei în ansambul ei.Pentru orice creștere a salariului minim trebuie realizat un studiu amplu privind efectele multiple, potrivit CNIPMMR .

În studiul realizat de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale se evidențiază că“Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade”. “La nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate”.

Creșterea salariului minim din 2019 fiind mai mare de 10%, va determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3% și creşterea preţurilor bunurilor sau serviciilor, cu efecte negative asupra tuturor salariaților și întreprinderilor, susţine CNIPMMR.

4. Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii.

În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici.

Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii.

În cazul necorelării creşterilor salariale cu productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore, vizând:
 competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);
 formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;
 potenţialul de creştere economică;
 diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi
 atractivitatea României pentru investiţii.

Depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.
De asemenea,salariul minim pe economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, înclusiv zonele defavorizate din România.

5. CNIPMMR consideră că este necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

În Programul de guvernare cu care s-au câștigat alegerile era menționat în mod explicit impozit zero pentru veniturile sub 2000 de lei, măsură neimplementată până în prezent, potrivit CNIPMMR.

Organizaţia solicită reglementarea impozitului zero pentrusalariul minim, cu modificarea in mod corespunzător a Codului fiscal, măsură care ar asigura creșterea venitului net al salariaților respectivi. 
În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru IMM-uri (fără respectarea principiului “Gândiţi mai întâi la scară mică”) şi nu este adaptat cerinţelor în continuă schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare, simplificarea birocraţiei,precum şi de reglementare convențiilor civile pentru activități sub 2 ore/zi.

CNIPMMR susţine necesitatea continuării îmbunătăţirii reglementărilor privind piaţa muncii şi asigurările sociale, în principal în următoarele domenii:

 Continuarea simplificării administrative şi eliminarea barierelor birocratice;
 Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizareși a convențiilor civile;
 Reforma sistemului de ajutoare sociale (promovarea de măsuri active pentru persoanele inactive/șomeri şi îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care încadrează şomeri, persoane vulnerabile şi persoane care mai au 10 ani până la pensionare);
 Raportarea contribuţiilor sociale datorate de angajator si salariatla calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite, reglementarea posibilităţii opţiunii salariaţilor între sistemele publice de asigurări şi participarea lor la asigurări private de sănătate şi pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale) ceea ce ar crea competiţie şi ar îmbunătăţi gestiunea finanţărilor.

BVBStiri BVB