Corneliu Bodea, președintele nou-înființatului Patronat pentru Infrastructură Energetică (PIE) și CEO ADREM, atrage atenția asupra impactului pe care modificările fiscale, creșterea costurilor cu forța de muncă și lipsa predictibilității investițiilor îl au asupra companiilor care construiesc și modernizează infrastructura energetică din România.
În cadrul întâlnirii cu presa organizate cu ocazia lansării PIE, Corneliu Bodea a explicat că industria susține creșterea veniturilor angajaților, dar consideră necesară consultarea companiilor înaintea adoptării unor măsuri care modifică semnificativ costurile contractelor aflate în derulare. „Ne bucurăm când cresc salariile”, a declarat Bodea, subliniind însă că majorarea salariului minim trebuie să fie însoțită de o creștere a productivității și de mecanisme care să permită absorbția costurilor suplimentare.
Potrivit acestuia, atunci când salariul minim crește printr-o decizie administrativă, companiile care execută lucrări în baza unor contracte deja semnate pot întâmpina dificultăți în recuperarea costurilor suplimentare de la beneficiari. Mai mult, impactul unei asemenea măsuri nu se limitează la angajații remunerați cu salariul minim. Majorările pot genera presiuni asupra întregii grile salariale, întrucât firmele trebuie să mențină diferențele de remunerare dintre angajați în funcție de calificare, experiență și responsabilități.
- Eliminarea facilităților fiscale a generat costuri suplimentare pentru companii
Corneliu Bodea a oferit și exemplul eliminării facilităților fiscale acordate anterior angajaților din construcții, inclusiv celor care lucrează în infrastructura energetică. El a explicat că facilitățile respective se reflectau direct în veniturile angajaților, iar retragerea lor într-un interval foarte scurt a pus companiile în situația de a suporta costuri suplimentare pentru a menține salariile nete.
„Am băgat mâna adânc în buzunar toți și le-am completat oamenilor această sumă”, a afirmat Bodea, referindu-se la eforturile angajatorilor de a compensa pierderea facilităților fiscale. Potrivit acestuia, o parte importantă a acestor cheltuieli nu a putut fi recuperată ulterior prin contractele existente.
Președintele PIE a precizat că organizația nu contestă necesitatea creșterii veniturilor angajaților, ci solicită ca deciziile cu impact asupra costurilor de operare să fie precedate de consultări cu industria și de o evaluare a efectelor economice.
- Companiile au nevoie să cunoască investițiile planificate pentru următorii zece ani
O altă problemă semnalată de Corneliu Bodea este lipsa unei perspective suficient de lungi asupra investițiilor în infrastructura energetică. Potrivit acestuia, firmele de proiectare și execuție trebuie să își planifice din timp resursele financiare, personalul, echipamentele și capacitatea de lucru. În absența unor programe predictibile, companiile riscă să treacă de la perioade cu un volum redus de lucrări la intervale în care cererea depășește capacitatea de execuție.
Bodea a arătat că publicarea planurilor de dezvoltare a rețelelor reprezintă un pas important, dar industria are nevoie și de un dialog direct cu operatorii de transport și distribuție pentru a înțelege calendarul efectiv al investițiilor.
„Pentru mine nu e suficient să îmi spui ce fac în următorii doi ani. Pentru mine trebuie să-mi spui ce vei face în următorii zece ani, cel puțin, pentru că eu îmi planific resursele”, a explicat acesta.
El a subliniat că investițiile în dezvoltarea capacității de execuție presupun inclusiv finanțări bancare și angajamente pe termen lung față de acționari și angajați.
În acest context, PIE își propune să faciliteze dialogul dintre constructorii de infrastructură energetică și marii investitori din sector, inclusiv Transelectrica și operatorii de distribuție.
- Deficitul de electricieni și ingineri, o problemă majoră pentru investițiile energetice
O prioritate a noii organizații patronale o reprezintă pregătirea și atragerea personalului calificat. Corneliu Bodea a avertizat că industria se confruntă cu dificultăți în recrutarea specialiștilor, în timp ce pensionarea angajaților cu experiență pune presiune suplimentară asupra capacității de execuție.
Companiile membre ale patronatului intenționează să se implice în dezvoltarea învățământului profesional, în pregătirea practică a elevilor și studenților și în consolidarea colaborării cu instituțiile de învățământ.
În opinia reprezentanților PIE, problema personalului afectează atât firmele care execută lucrări, cât și operatorii de transport și distribuție, iar soluțiile trebuie dezvoltate în parteneriat.
- PIE vrea să participe la elaborarea reglementărilor care afectează infrastructura energetică
Corneliu Bodea a explicat că unul dintre obiectivele patronatului este transmiterea către autorități a experienței practice acumulate de companiile care implementează proiectele energetice.
Potrivit acestuia, modificările legislative și de reglementare pot produce efecte importante asupra activității din teren, motiv pentru care este necesar ca perspectiva constructorilor, proiectanților și furnizorilor de echipamente să fie luată în considerare.
Organizația urmărește inclusiv standardizarea unor practici și proceduri utilizate în relația cu operatorii din sector, astfel încât soluțiile eficiente identificate într-o regiune să poată fi aplicate și în alte zone ale țării. Totodată, PIE intenționează să dezvolte relații cu instituțiile europene, având în vedere impactul reglementărilor comunitare asupra proiectării, construirii și modernizării rețelelor energetice.
Patronatul pentru Infrastructură Energetică a fost lansat oficial la 5 noiembrie 2026 și reunește 62 de companii, cu peste 5.700 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 6 miliarde de lei.
| Știri BVB