Update articol:
#ForumulEnergiei

Cristian Buşoi: Cred că ar trebui să fim preocupați de tehnologia de captare și stocare a carbonului; nu am văzut aceste tehnologii în proiectul PNRR (video)

busoi PNRR
  • “Partea de investiții în energie este încă foarte mică în toată anvelopa Programului Național de Redresare și Reziliență”
  • “Săptămânile care urmează ar trebui să ducă la o creştere a ponderii investiţiilor în energie în PNRR”

România trebuie să fie mai ambiţioasă în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene, a declarat Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din, Parlamentul European, la cea de-a treia ediție a Forumului Energiei.

Domnia sa a spus: “M-am uitat cu atenție la proiectul PNRR. Evident că România are nenumărate probleme și nevoi în ceea ce privește investițiile și atragerea de fonduri europene. Este extrem de important să folosim oportunitatea pentru a construi spitale noi, pentru a dota mai bine sistemul de sănătate, autostrăzile și lucrările mari de infrastructură care au stagnat de-a lungul ultimelor decenii și ultimilor ani, toate acestea pot căpăta un sprijin suplimentar din PNRR. La fel și dezvoltarea unor localități. Dar să nu uităm că cel puțin la nivel european sunt două direcţii, două priorități majore în ceea ce privește PNRR – unul este acela al Green Deal, al Acordului verde european, al investițiilor în ceea ce privește schimbările climatice și transformarea sistemelor energetice, și al doilea este cel al digitalizării. În opinia mea – am spus acest lucru colegilor din partid şi colegilor din coaliţie –  partea de investiții în energie este încă foarte mică în toată anvelopa Programului Național de Redresare și Reziliență și cred că săptămânile care urmează necesare negocierii cu Comisia Europeană ar trebui să ducă la o creştere a ponderii investiţiilor în energie în PNRR.

Dincolo de ceea ce s-a promovat acolo – producerea de energie din surse regenerabile, tranziţia, anumite energii care sunt legate de gaz şi de tot ceea ce înseamnă aducerea la sistemul de gaz a multor localităţi care astăzi nu sunt conectate, şi evident anumite transformări ale unor capacități de producție, cred că ar trebui să fim preocupați de tehnologia de captare și stocare a carbonului. Nu am văzut aceste tehnologii în proiectul de PNRR. Cred că ar putea da o șansă pe termen lung centralelor pe gaz și chiar celor pe cărbune și tranziția ar fi mai ușoară sau chiar am putea să continuăm cu anumite capacități de producție și după 2050, dacă tehnologiile de captare și stocare a carbonului se vor maturiza și noi vom investi și în aceste tehnologii.

De asemenea, cred că avem nevoie de o încurajare a capitalului privat autohton din energie. Nu va fi suficient să investim din fonduri europene. Evident investițiile din bugetul național sunt foarte mici, iar sursele proprii ale unor companii sunt semnificative, dar insuficiente. Trebuie să încurajăm capitalul autohton al companiilor publice sau private. Şi trebuie să dezvoltăm parteneriate strategice cu mari companii europene și nord americane, mă refer la Statele Unite ale Americii în principal.

Trebuie să continuăm profesionalizarea și eficientizarea companiilor de stat. Sunt companii care au făcut pași importanți în ultimii ani. Sunt altele unde, din păcate, această accelerare a profesionalizării și eficientizării trebuie să fie făcută cu prioritate.

Nu în ultimul rând cred că este foarte important să definitivăm Strategia Energetică și Planul Național de Acțiune în Energie și Climă cât mai rapid. Aici există presiune și o nevoie de a ne alinia cu targeturile europene și cu anumite deadline-uri europene, dar este nevoie ca noi să știm foarte bine și foarte corect ce vom face în următorul deceniu, până în 2030, și să conturăm chiar ce vom face în următorii 30 de ani pentru că, altfel, nu vom putea atinge obiectivele strategice importante pe care le am amintit deja.

Cred că putem fi mai activi și mai puternici la nivel european, la nivel internaţional, în ceea ce privește discuțiile reformelor în energie, transformărilor în energie.

Vă spun în calitate de președintele al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European că săptămânile, lunile și chiar anii care vor urma vor aduce schimbări importante de legislație. Avem strategii importante care trebuie puse în aplicare, avem revizuiri de directive și regulamente care trebuie evident aliniate cu noile ambiții strategice ale anului 2030.

Avem astăzi în dezbatere revizuirea Ten-E Regulation, a rețelelor trans-europene, pe baza cărora se construiesc proiectele de interes comun. Acolo România a avut o participare semnificativă și trebuie să promovăm o participare și în anii care vor veni, nu doar pe interconectarile de gaz și pe electricitate care vor continua să fie susținute și finanțate, dar trebuie să fim foarte ambițioși în ceea ce privește interconectările și transportul hidrogenului, în ceea ce privește storage-ul, în ceea ce privește bateriile și alte tehnologii noi care pot reprezenta în mod evident oportunități de finanțare, dincolo de banii pe care îi avem în PNRR și în programele operaționale. Putem accesa bani direct de la Uniunea Europeană pe aceste proiecte de interes comun în Connecting Europe Facility pe partea de energie și evident pe tot ceea ce va însemna urmarea Planului Juncker, Invest EU, cea de-a patra fereastră. Să nu uităm și Fondul de Inovare al Uniunii Europene,  acolo unde sunt proiecte  competitive, dar unde, cel puțin pe primele două call-uri, nu știu să fie foarte multe aplicații din România.

Desigur mai există Fondul de Modernizare, acolo unde există un interes foarte mare, au fost peste 500 de aplicații. Evident atragerea ține foarte mult și de accelerarea organizării interne în România, la Ministerul Energiei, unde se creează o nouă structură, o nouă echipa, dar va trebui să negociem foarte mult şi la nivelul Bruxelles și să susținem cât mai multe proiecte cu un impact cât mai mare asupra  economiei și societății”.

Potrivit domnului Buşoi, suntem, în acest moment, în pragul unor transformări profunde în sistemele energetice, cel puţin de la nivelul Uniunii Europene: “Dar nu doar UE merge către o tranziţie spre energii curate, spre emisii zero. O dată cu schimbările politice ce au avut loc în Statele Unite ale Americii și cu noua administrație care, în mod simbolic, a luat ca decizie – una din primele la preluarea mandatului – ratificarea Acordului de la Paris, plus alte economii și puteri importante de la nivel mondial care, încetul cu încetul, se aliniază în această direcţie şi îşi impun targeturi, cred că ceea ce experimentăm astăzi este începutul unei tranziţii şi unei noi ere.

Şi România trebuie să fie pregătită, să folosească toate oportunităţile pe care ni le pune la dispoziţie această transformare şi, evident, să absorbim cât mai multe fonduri europene pentru a face investiţiile necesare, fără de care nu vom putea fi competitivi şi nu vom putea atinge obiectivele pe care împreună cu alte state din UE le asumăm. Este vorba de obiectivul anului 2030, cel puţin 55% reducere faţă de anul 1990 a emisiilor şi evident marele obiectiv al anului 2050 care este acela al neutralităţii, al decarbonizării totale în Uniunea Europeană.

România ar trebui să se uite foarte atent și, eventual, să își stabilească o dată la care am putea atinge acest obiectiv. Poate fi data generală de 2050, putem fi mai ambiţioşi şi poate cu câţiva ani înainte de targetul final de 2050 am putea printr-un plan coerent, bine pus la punct, printr -o strategie coerentă, să ne asumăm această neutralitate în ceea ce priveşte emisiile”.

Potrivit domnului Buşoi, în domeniul energiei avem foarte multe oportunități dar și foarte multe provocări: “Trebuie doar să fim foarte activi, foarte implicați, foarte curajoşi și mai ales să avem un Plan Strategic pe termen lung pe care o bună parte din bunii noștri experți în domeniul energiei îl au deja sau îl poți schița, dar care trebuie să devină un plan asumat de toată lumea”.

BVBStiri BVB

TURISM FELIX S.A. (TUFE) (20/09/2021)

Informare Depozitarul Central - operare diminuare capital social - nr. actiuni

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (20/09/2021)

Convocare AGA O & E 28(29).10.2021

JUDETUL TIMIS (TIM28) (20/09/2021)

Plata cupon 42, rambursare rata principal 42 si calcul rata dobanda pentru cuponul 43

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (20/09/2021)

Notificare rascumparare actiuni proprii 13 - 17 septembrie 2021