Fondurile de pensii private au ajuns la aproape 50 de miliarde de euro în administrare, reprezentând aproximativ 12% din PIB, iar 95% din active sunt investite în România, a declarat Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), la Forumul Pieței de Capital, organizat de Financial Intelligence.
În intervenția sa, Cristian Pascu a prezentat evoluția Pilonului II și III, rolul fondurilor de pensii în finanțarea economiei și pe Bursa de Valori București, precum și principalele priorități legislative ale industriei.
„Fondurile de pensii au o istorie în spate și au demonstrat că fac profesionist lucrurile, trebuie să ne uităm la evoluția pe termen lung, pentru că aceste fonduri de pensii au un mecanism care s-a dovedit că este fiabil”, a spus Cristian Pascu.
Potrivit prezentării susținute la Forum, la 31 iulie 2026, cele șapte fonduri din Pilonul II aveau 8,5 milioane de participanți, contribuții colectate de 146 de miliarde de lei și active nete de 246,7 miliarde de lei.
Randamentul mediu anual de la lansare a fost de 8,9%, comparativ cu o inflație medie anuală de 4,8%, iar câștigul net generat pentru participanți a ajuns la 108,6 miliarde de lei. Fondurile au efectuat deja plăți de 7,9 miliarde de lei către 350.000 de beneficiari.
„Cred că este important să vedem că, în toți acești ani, nu numai că am gestionat contribuțiile, dar am reușit să aducem randamente pentru participanți și avem un câștig net de peste 108 miliarde de lei în acești 18 ani pentru Pilonul II”, a declarat Pascu.
În cazul Pilonului III, lansat în mai 2007, cele zece fonduri aveau la 31 iulie 2026 aproximativ 1,1 milioane de participanți, contribuții colectate de 6,5 miliarde de lei și active nete de 9,1 miliarde de lei. Randamentul mediu anual era de 7,4%, față de o inflație medie anuală de 5%, iar câștigul net generat ajunsese la 3,8 miliarde de lei. Plățile efectuate însumau 1,1 miliarde de lei pentru 115.000 de beneficiari.
„Aceste cifre ne arată cât de bine funcționează sistemul, că se produc randamente pentru participanți și că sistemul s-a maturizat”, a spus președintele APAPR.
- Fondurile de pensii dețin 45-50% din free-float-ul BVB
Cristian Pascu a insistat asupra rolului fondurilor de pensii private în economia românească și pe piața de capital: „Am ajuns în prezent la aproape 50 de miliarde de euro active în administrare. Sumele acestea reprezintă aproximativ 12% din Produsul Intern Brut. Credem că sunt sume semnificative. Și fondurile de pensii sunt un jucător instituțional important, dacă nu cel mai important.”
Potrivit prezentării APAPR, 95% din banii fondurilor de pensii private sunt investiți în România, iar fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică a țării. În ceea ce privește achizițiile de titluri de stat, fondurile de pensii reprezintă 27% din total, după sistemul bancar, cu 44%, și înaintea investitorilor străini, cu 23%.
Pe Bursa de Valori București, fondurile de pensii dețin, potrivit datelor prezentate de Pascu, 45-50% din free-float, peste 10% din capitalizarea totală și, în anumite momente, asigură 50% din lichiditatea Bursei.
„Cred că este important să menționăm rolul important al fondurilor de pensii în listările care au avut loc în ultimii ani”, a spus Cristian Pascu, menționând Hidroelectrica, Cris-Tim și Electro-Alfa.
Președintele APAPR a vorbit și despre rolul fondurilor în perioadele de volatilitate: „Fondurile de pensii au și acest rol de a stabiliza piețele financiare în anumite perioade de volatilitate.”
Cristian Pascu a vorbit și despre rolul social al sistemului de pensii private și despre acumularea unui venit suplimentar pentru perioada pensionării: „Fondurile de pensii au acest rol social, pentru că, odată ajunși la pensie, oamenii se vor baza și pe banii acumulați în Pilonul II și III de pensie”, a spus acesta.
Prezentarea APAPR descrie pensiile private drept al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare și arată că, pentru o mare parte a populației, acestea reprezintă principala formă de acumulare financiară pentru pensie.
- APAPR vrea creșterea contribuției la Pilonul II la 6% până în 2031
Prima dintre prioritățile legislative prezentate de Cristian Pascu este creșterea contribuției la Pilonul II de la actualul 4,75% la 6% până în 2031.
Potrivit prezentării APAPR, măsura face parte din recomandările UE și OCDE și a fost inclusă în Planul Fiscal-Bugetar pe Termen Mediu agreat de Guvern cu Comisia Europeană. Documentul prezentat la Forum indică o creștere graduală de 0,25 puncte procentuale pe an în perioada 2027-2031 și amintește că, potrivit calendarului inițial al Pilonului II, contribuția trebuia să ajungă la 6% încă din 2016.
Cristian Pascu a spus însă că există constrângeri bugetare care ar putea influența momentul reluării creșterii: „Nu știu în ce măsură vom reuși chiar din 2027, având în vedere constrângerile bugetare, dar sper ca din 2028, odată cu reluarea creșterii economice, să reușim să convingem autoritățile să reluăm planul de creștere a contribuției alocate fondurilor de pensii administrate privat și să ajungem la 6%.”
- APAPR cere majorarea deductibilității fiscale pentru Pilonul III
O altă prioritate este creșterea deductibilității fiscale pentru contribuțiile la pensiile facultative.
În prezent, deductibilitatea este de 400 de euro pe an, nivel care nu a mai fost modificat de aproape 18 ani. În perioada 2009-2026, salariul mediu a crescut de cinci ori, potrivit prezentării APAPR.
„400 de euro la momentul acesta este nesemnificativ. Să nu uităm că, atunci când a fost introdus (…) reprezenta aproximativ 91-92% din salariul mediu brut. Astăzi, salariul mediu brut este de cinci ori mai mare decât a fost la momentul în care a fost introdus”, a declarat Pascu.
Proiectul PL-x 15/2025, aflat în așteptarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, propune triplarea deductibilității, de la 400 la 1.200 de euro pe an. APAPR consideră însă că o variantă mai bună ar fi majorarea plafonului la două salarii medii brute pe an.
APAPR a reiterat public această solicitare și pe 16 septembrie, după adoptarea de către Parlament a proiectului privind Conturile de Economii și Investiții.
- „Impozitul pe dividende afectează randamentul participanților”
A treia prioritate prezentată de președintele APAPR este eliminarea impozitului pe dividende pentru fondurile de pensii private.
Potrivit prezentării, impozitul de 8% asupra dividendelor încasate de fondurile de pensii a fost introdus prin OG 16/2022, a crescut la 10% în 2025 și la 16% în 2026. APAPR susține că măsura este contrară practicilor europene și recomandărilor OCDE.
„Este un impozit extrem de mare și care afectează randamentul participanților, randamentul populației, oamenilor care contribuie la Pilonul II”, a declarat Cristian Pascu.
El a amintit existența unei inițiative legislative care urmărește rezolvarea acestei probleme și care, potrivit APAPR, este în prezent blocată.
- Noua lege de plată a pensiilor private: APAPR lucrează cu ASF la normele de aplicare
Cristian Pascu a abordat și implementarea Legii nr. 2/2026 privind plata pensiilor private, care va intra în vigoare la 5 ianuarie 2027.
„Este un proiect important la care atât noi, ca asociație, cât și ASF lucrăm împreună și este un dialog foarte bun cu autoritatea pentru a finaliza cadrul secundar de implementare”, a spus Pascu.
Prezentarea APAPR precizează că actualul sistem – plata integrală sau plata eșalonată pe maximum cinci ani – va continua să funcționeze până la autorizarea noilor fonduri de plată.
APAPR confirmase anterior că, pe parcursul anului 2026, rămâne în vigoare actualul sistem de plată, iar Legea 2/2026 intră în vigoare la 5 ianuarie 2027.
Cristian Pascu a arătat că următorii pași presupun finalizarea cadrului secundar, autorizarea furnizorilor de plată și, ulterior, autorizarea primelor fonduri de plată.
- Fondurile de pensii au plătit aproximativ 9 miliarde de lei către 465.000 de beneficiari
La finalul prezentării, președintele APAPR a insistat asupra faptului că sistemul nu se află doar în etapa de acumulare. Potrivit graficului prezentat la Forum, fondurile de pensii private au efectuat, cumulat, plăți de aproximativ 9 miliarde de lei către 465.000 de beneficiari.
„Credem că sunt sume importante atât ca valoare, cât și ca număr de participanți și asta arată încă o dată că modul de funcționare a sistemului este unul bun și că nu există nicio problemă în a onora cereri de plată atunci când apare decizia de pensionare, când se împlinește vârsta de 60 de ani pentru Pilonul III”, a spus Cristian Pascu.
- „Piața locală oferă în continuare oportunități”
Întrebat dacă piața românească a devenit prea mică pentru activele acumulate de fondurile de pensii și dacă administratorii ar trebui să își diversifice mai mult investițiile, Cristian Pascu a spus că piața locală continuă să ofere oportunități: „Noi considerăm că piața locală oferă în continuare oportunități. Ăsta este și motivul pentru care 95% din active sunt investite local.”
Potrivit acestuia, atât timp cât există oportunități și randamente atractive, fondurile de pensii vor continua să investească în România: „Cred că este în interesul tuturor, atât al României, cât și al participanților, să obțină randamente bune și să sprijinim dezvoltarea economică a României.”
Pascu a precizat însă că administratorii au, în primul rând, o responsabilitate față de participanți și pot analiza și alte piețe, dacă oportunitățile locale nu vor mai oferi randamentele urmărite.
| Știri BVB