România riscă să ajungă la blocaje majore în sistemul energetic dacă investițiile în rețelele de distribuție nu accelerează, în condițiile în care planurile aprobate ale operatorilor pentru actuala perioadă de reglementare însumează aproximativ 3,8 miliarde de euro, față de o nevoie estimată la peste 11 miliarde de euro, a declarat Cristina Păun, director adjunct al Federației ACUE, la Conferința anuală „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană”, organizată de InvesTenergy.
Potrivit acesteia, problema principală nu este lipsa capacității operatorilor de distribuție de a pregăti și implementa proiecte, ci insuficiența finanțării și un cadru de reglementare care nu mai este adaptat ritmului în care se dezvoltă producția și consumul de energie.
„Investițiile în sectorul energetic trebuie să urmărească nevoile sistemului. Pe măsură ce sistemul se dezvoltă atât pe partea de producție, cât și în zona de consum, trebuie să poată integra energia disponibilă și să o transporte unde este nevoie”, a spus Cristina Păun.
Ea a subliniat că operatorii de distribuție au demonstrat că pot absorbi rapid fondurile europene disponibile. „Capacitatea operatorilor de a pregăti și implementa proiecte este un aspect pozitiv. Operatorii de distribuție au absorbit în timp record fondurile nerambursabile puse la dispoziție”, a declarat reprezentanta ACUE.
-
Fondul pentru Modernizare: operatorii au pregătit proiecte, dar suplimentarea de la 1,1 la 2 miliarde de euro nu a mai venit
Cristina Păun a amintit că, în cazul Fondului pentru Modernizare, fusese anunțată suplimentarea anvelopei destinate rețelelor de distribuție de la 1,1 miliarde de euro la 2 miliarde de euro.
Operatorii au continuat să pregătească și să depună proiecte la Ministerul Energiei, însă suplimentarea nu s-a materializat. „Operatorii de distribuție au continuat să scrie proiecte și le-au depus la Ministerul Energiei, dar, din păcate, suplimentarea nu a mai venit”, a spus Păun. Potrivit acesteia, finanțarea europeană reprezintă un stimulent important, însă problema reală este atragerea capitalului privat.
-
3,8 miliarde de euro aprobate, față de o nevoie de peste 11 miliarde
Planurile aprobate ale operatorilor de distribuție pentru actuala perioadă de reglementare însumează aproximativ 3,8 miliarde de euro, din care circa 1,1 miliarde de euro reprezintă finanțare europeană. În schimb, necesarul calculat pentru dezvoltarea rețelelor depășește 11 miliarde de euro.
„Problema majoră este însă capitalul privat, pe care, din păcate, nu reușim să îl atragem la nivelul de care avem nevoie”, a declarat Cristina Păun.
Ea a invocat și estimările Comisiei Europene potrivit cărora, până în 2040, ar fi necesare aproximativ 730 de miliarde de euro pentru rețelele de distribuție la nivel european.
„Cred că trebuie să avem aceste cifre foarte clar în minte și să regândim cadrul de reglementare astfel încât să atragem investiții. Altfel, vom ajunge la blocaje majore”, a avertizat reprezentanta ACUE.
-
Exemplul Olandei: pierderi de circa 40 de miliarde de euro din energia care nu a putut fi injectată în rețea
Cristina Păun a dat exemplul Olandei pentru a ilustra costurile pe care congestiile și lipsa capacității de rețea le pot genera. Potrivit acesteia, pierderile asociate energiei care nu a putut fi injectată în rețea au ajuns la aproximativ 40 de miliarde de euro. În opinia sa, investițiile clasice în extinderea rețelelor nu sunt însă singura soluție.
Cristina Păun a făcut referire la soluțiile și tehnologiile „non-wire”, incluse de Comisia Europeană în pachetul EU Grids, care permit utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente fără extinderea clasică a rețelei.
Potrivit datelor prezentate de aceasta, tehnologiile de tip grid enhancing pot crește capacitatea rețelei existente cu 20%-40% până în 2040, la costuri cu aproximativ 35% mai mici decât soluțiile tradiționale de extindere.
„Este nevoie de o schimbare de paradigmă în modul în care gândim politicile și cadrul de reglementare. Trebuie să trecem de la ideea de eficientizare a costurilor la cea a investițiilor făcute la timp, care generează beneficii pe termen lung”, a spus Păun.
Una dintre soluțiile indicate de reprezentanta ACUE este racordarea flexibilă.
Conceptul presupune că un producător sau un consumator poate obține mai rapid acces la rețea dacă acceptă anumite întreruperi sau limitări într-un interval stabilit ori pentru un anumit număr de ore pe an.
În opinia Cristinei Păun, o asemenea soluție ar putea reduce semnificativ nevoia de investiții pentru întărirea rețelei. „Aceste soluții trebuie integrate în cadrul de reglementare deja existent”, a spus ea.
-
ACUE propune și tariful binom
O altă măsură care nu presupune investiții directe în infrastructură este introducerea tarifului binom. Acesta ar schimba modul de tarifare, de la unul bazat în principal pe volumul de energie consumat la unul construit pe două componente: capacitatea rezervată în rețea și consumul efectiv.
„Ca efect imediat, utilizatorii vor plăti pentru capacitatea rezervată în rețea și vor putea renunța la aceasta dacă nu o folosesc”, a explicat Cristina Păun.
În acest fel, capacitatea rezervată doar scriptic și neutilizată ar putea fi eliberată, reducând nevoia unor noi investiții pentru întărirea rețelei.
-
2027 ar putea aduce circa 140 de ore cu risc de neacoperire a consumului
Cristina Păun a invocat și studiul de adecvanță realizat de Transelectrica, care indică o creștere a numărului de noi capacități instalate – baterii, producători și alte categorii de consumatori. Potrivit cifrelor prezentate de aceasta, 2027 ar urma să fie anul cu cele mai multe provocări tehnice, cu aproximativ 140 de ore cu risc de neacoperire a consumului și aproximativ 36 GWh de capacități cărora li s-ar putea limita accesul la rețea, în scenariul de referință.
Dacă actualele capacități flexibile vor fi menținute până în 2030, riscurile ar urma să scadă.
După 2030 însă, în lipsa conectării unor noi capacități pe gaze sau a altor tehnologii flexibile, presiunile asupra sistemului ar putea crește din nou.
-
În 2035, problema ar putea fi rețeaua, nu lipsa producției
Una dintre cele mai importante concluzii prezentate de Cristina Păun privește perspectiva anului 2035. Potrivit acesteia, raportul Transelectrica arată că, în toate scenariile analizate, între 50% și 90% din volumele de energie care nu vor putea fi injectate în rețea ar putea fi asociate necesității de dezvoltare a infrastructurii electrice și nu insuficienței capacităților de producție.
„În sectorul energiei regenerabile se investește într-un ritm mai alert decât în rețele”, a spus reprezentanta ACUE.
Ea a explicat că diferența de ritm este structurală: în domeniul regenerabilelor există sute de investitori, în timp ce dezvoltarea rețelelor depinde de Transelectrica și de cei patru operatori de distribuție care acoperă întreaga țară.
-
„Nu mai vorbim despre proiecte-pilot”
Cristina Păun consideră că România trebuie să urmărească simultan investițiile clasice și utilizarea mai eficientă a infrastructurii existente. Printre soluțiile enumerate se numără flexibilizarea consumului, racordarea flexibilă, ofertele cu prețuri dinamice, tariful binom și tehnologiile de creștere a capacității rețelei existente.
„Nu mai vorbim despre simple încercări sau proiecte-pilot: există rezultate dovedite”, a spus ea. Potrivit datelor prezentate, pachetul EU Grids indică faptul că astfel de măsuri pot conduce la o utilizare cu 20%-40% mai eficientă a rețelei existente, la costuri cu aproximativ 35% mai mici decât cele ale măsurilor clasice.
„Poate că, de anul viitor, ar trebui să urmărim și acest indicator: cât reușim să folosim mai bine capacitatea existentă prin soluții și tehnologii de flexibilitate”, a concluzionat Cristina Păun.
| Știri BVB